Endomitrioma cicatricei postoperatorii cauzată de operaţia cezariană
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
220 0
SM ISO690:2012
MISHINA, Anna, ZAHARIA, Sergiu, MISHIN, Igor, GHIDIRIM, Gheorghe. Endomitrioma cicatricei postoperatorii cauzată de operaţia cezariană. In: Congres Național al Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, 22-25 octombrie 2014, Cluj-Napoca. Cluj -Napoca, România: Societatea de Obstetrica si Ginecologie din Romania, 2014, Ediția a 16-a, pp. 139-140. ISSN 1220-5532.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Congres Național al Societății de Obstetrică și Ginecologie din România
Ediția a 16-a, 2014
Congresul "Al XVI-lea Congres Național al Societății de Obstetrică și Ginecologie din România"
Cluj-Napoca, Romania, 22-25 octombrie 2014

Endomitrioma cicatricei postoperatorii cauzată de operaţia cezariană

Abdominal wall endometrioma following caesarean section


Pag. 139-140

Mishina Anna1, Zaharia Sergiu23, Mishin Igor23, Ghidirim Gheorghe23
 
1 Institute of Mother and Child,
2 ”Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacy,
3 Emergency Institute of Medicine
 
 
Disponibil în IBN: 24 martie 2022


Rezumat

Introducere: Endometrioma cicatricei postoperatorii (ECP) este prezenţa ţesutului endometrial
funcţional în afara uterului. ECP este o complicaţie tardivă rar întâlnită după operaţia cezariană (OC). Scopul
studiului dat este evaluarea ECP localizată în cicatricia postoperatorie după OC.
Material şi metode: Studiul se bazează pe analiza retrospectivă consecutivă cu prezentarea datelor
clinice, patofiziologice şi histopatologice a diagnosticului de ECP după OC.
Rezultate: Prezentăm optsprezece paciente cu vârsta medie de 31.9±1.4 ani. Toate pacientele au
prezentat formaţiune de volum (n=19) în regiunea cicatricei postoperatorii sau în zonele adiacente cicatricei
postoperatorii: incizia Pfannenstiel (n=18) în incizia mediană inferioară (n=1). Principalul simptom fiind durerea,
nonciclică (50%, n=9) şi ciclică (50%, n=9) în perioada ciclului menstrual. Localizarea anatomică a ECP a fost:
unghiul stâng a ciatricei postoperatorii (n=16), unghiul drept (n=2) şi bifocal (n=1). Diagnosticat preoperator
corect a fost în 72,2% (n=13) cazuri. Toate pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale cu excizia et bloc
a leziunii cicatricei postoperatorii. ECP localizată în limita ţesutului subcutan (n=6) cu implicarea fasciei şi a
muşchiului (n=12), în muşchii peretelui abdominal anterior (n=1). Lichidarea defectului abdominal minor prin
simpla suturare a fost efectuată în 16/18 (88.9%) pacienţi, în două cazuri a fost aplicat meşă sintetică. Datele
histopatologice şi chirurgicale ce ne relevă endometrioza: glande endometriale şi stromă, fibroză, inflamaţie
cronică, şi hemoragii recente.
Concluzie: Prezena la paciente după OC a durerii şi formaţiunilor de volum în regiunea cicatricei
postoperatorii, poate fi considerată ECP. Unicul tratament efectiv fiind intervenţia chirurgicală cu excizia ECP
în limitele ţesutului neschimbat patologic.



Introduction: Abdominal wall endometrioma (AWE) is the presence of functioning endometrium
outside the uterus. AWE is a rare late complication of cesarean section (CS). The aim of study was to evaluate
AWE located at CS scars.
Materials & Methods: In this retrospective observational cohort study, we reviewed the medical
records of pts with a histopathological diagnosis of AWE after CS.
Results: There were eighteen patients with a mean age of 31.9±1.4 years. All of the patients had an
abdominal mass (n=19) in or adjacent to surgical scars: Pfannenstiel incisions (n=18) and lower midline incision
(n=1). The main symptom was pain, noncyclic (50%, n=9), or cyclic (50%, n=9) in nature. Anatomic location
of AWE foci were: left corner (n=16), right corner (n=2) and bifocal (n=1).
The preoperative diagnosis was correct in 72.2% (n=13) of the cases. All patients were managed by
surgical treatment to completely excise lesions on the abdominal wall. AWE localization were subcutaneous
adipose tissue (n=6), fascia and muscle involvement (n=12) and muscle (n=1). Routine abdominal wall closure
was performed in 16/18 (88.9%) patients in the small fascia defect and two underwent fascia patch grafting. The
histopathology of the surgical specimen revealed endometriosis: endometrial glands and stroma, fibrosis, chronic
inflammation, and old hemorrhage are seen.
Conclusion: If a patient presents with incision pain and a palpable mass after CS, an AWE should be
considered. A surgical-wide excision with clear margins is the single treatment of choice.