Spaţiile verzi înfrumuseţează locul de viaţă şi de muncă, îmbracă într-o haină vegetală plăcută cadrul arhitectural al localităţilor, purificând atmosfera de praf şi substanţe nocive, constituind în acelaşi timp medii estetice pentru recrearea fizică şi psihică a oamenilor. Scopul cercetării este să armonizeze peisajele artificiale cu cele naturale prin interpunerea vegetaţiei, în vederea realizării ambianţei favorabile desfăşurării multiplelor activităţi sociale. Pentru realizarea scopului propus au fost înainte următoarele obiective: alegerea sortimentului de plante rezistente din punct de vedere ecologic, crearea compoziţiilor peisagistice cu efect decorativ neîntrerupt pe tot parcursul anului, folosirea raţională a mijloacelor materiale precum şi controlul costurilor. Cercetările au fost realizate în satul Mîndreşti, r-nul Teleneşti şi la Catedra de Silvicultură şi Grădini publice. Au fost folosite următoarele metode de cercetare: studiul condiţiilor naturale în baza materialelor topografice, cercetări în natură, schiţă pe teren şi în birou; zonificarea funcţională şi estetică a terenului; expunerea materialului în piese scrise şi piese desenate. Reconstrucţia teritoriului a fost proiectat în următoarele aspecte: 1. Construirea şi amenajarea alpinariului. Grădinile alpine sunt amenajări care cuprind pe lingă piatră, stânci, pietriş, roci şi diferite plante floricole, în general specii caracterizate prin talie mică, port repent sau târâtor, creştere gazonată sau sub formă de tufă, anuale sau perene. 2. Plantare de arbori, arbuşti şi liane. Pentru amplasare pe teren au fost alese specii rezistente la condiţiile pedo-climatice a zonei. Sortimentul a fost ales din specii ce nu au proprietăţi toxice. Salix caprea‘Pendula’, Morus alba ‘Pendula’, Berberis thunberongii ‘Atropurpurea’, Paeonia suffruticosa, Spiraea japonica ‘Gold Mound’, Cotoneaster horizontalis, Forsythia viridissima, Viburnum opulus ’Roseum’, Weigela florida, Pinus mugo. 3. Plantare de flori. A fost ales un sortiment de flori anuale şi perene, pentru a obţine compoziţii peisagistice cu efect decorativ neîntrerupt pe tot parcursul anului: Aquilegia vulgaris, Cineraria maritime, Dianthus deltoides, Gypsophila paniculata, Limonium gmelini, Papaver orientale, Phlox setacea, Sempervivum tectorum, Viola adorata, Festuca glauca, Crocus vernus, Gaillardia aristata, Tagetes erecta, Alyssum maritimum, ş.a. 4. Utilizare şi instalare de iluminatoare. Are în principal un rol funcţional: înlesneşte vizitarea in orele când lumina naturală este insuficientă şi în plus conferă un anumit grad de securitate pentru vizitatori şi pentru unele dotări. 5. Utilizarea materialului amorf: pietriş, prundiş, pavaj, dalaj. Dalajul se utilizează din ce în ce mai mult, atât în spaţiile verzi publice, cât şi în cele private, ca element de legătură între traseul rectiliniu şi cel sinuos. Rezultatele cercetări au permis formularea următoarelor concluzii şi recomandări: Terenul ce a servit ca obiect de reconstrucţie e ales ţinându-se cont de funcţiile ce va trebui să le îndeplinească-mediul favorabil pentru accesul populaţiei ca loc de odihnă, spaţiu de repaos, joacă şi educaţie ecologică pentru copii. Realizarea reuşită a proiectului în timp scurt impune respectarea etapelor şi succesiunea acestora. Pentru evitarea cheltuielilor mari sânt utilizate materiale şi plantele cu cost minim şi nepretenţioase. Utilizarea de diverse specii floricole şi lemnoase în diferite combinaţii pentru crearea ambianţei plăcute vizitatorilor.