Producerea materialului săditor pomicol şi decorativ
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
266 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-01-26 14:40
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
634.11 (188)
Fruit growing (1441)
SM ISO690:2012
BORCOMAN, Alexandru. Producerea materialului săditor pomicol şi decorativ. In: Tezele celei de-a : 69-a conferinţă ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor, Ed. 69, 20 mai 2016, Chişinău. Chişinău: Universitatea Agrară, 2016, Ediția 69, T, p. 79. ISBN 978-9975-64-281-1..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tezele celei de-a
Ediția 69, T, 2016
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor"
69, Chişinău, Moldova, 20 mai 2016

Producerea materialului săditor pomicol şi decorativ

CZU: 634.11

Pag. 79-79

Borcoman Alexandru
 
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 5 ianuarie 2022


Rezumat

Importanţa practică a înmulţirii vegetative a speciilor pomicole este considerabilă. Majoritatea pomilor şi arbuştilor fructiferi (peste 95%), sunt multiplicate vegetativ. Scopul lucrării constă în studiul soiurilor şi a producerii materialului săditor de mur şi zmeur din soiurile de mur Rubus fruticosus ‘Triple Crown’ şi Rubus fruticosus ‘Arapaho’ şi zmeur Skromniţa. Obiectivele cercetării ţin de studiul particularităţilor biologice a soiurilor şi de metodele de înrădăcinare a părţilor de organe. Pe parcursul studierii şi aplicării înmulţirii vegetative s-au diferenţiat şi unii factori generali, care contribuie la procesele de regenerare şi obţinere a plantelor noi din ţesuturi şi organe vegetative. Investigaţiile au fost efectuate în GŢ Borcoman Aleandru din comuna Grimăncăuţi, raionul Briceni. Cercetările s-au efectuat în anii 2015-2016 pe o suprafaţă de 1,2 ha. Ca material săditor s-a folosit marcote (drajoni) viguroase libere de boli virotice cu cel puţin 10 mm grosime, 60-80 cm lungime şi 10-12 rădăcini lungi de peste 12-15 cm. Drajonii murului şi zmeurului se deshidratează uşor după fasonare şi de aceea se recomandă ţinerea lor în apă timp de 8-10 ore înainte de plantare, apoi se mocirlesc. Distanţele de plantare sunt de 2,5 m între rînduri şi 0,5-0,7 m între plante pe rînd. Pichetarea terenului include încadrarea terenului şi pichetajul propriu zis conform distanţei de plantare. .Plantarea s-a efectuat primăvara în martie semimecanizat în şanţuri adînci de 30 cm, sau mecanizat.. Drajonii se plantează cu 2-3 cm mai adînc de nivelul coletului. În primul an de vegetaţie s-au efectuat 4 praşile mecanice şi manuale, 3 udări, tratamente fitosanitare la avertizare. În anul doi de vegetaţie drajonii se obţin pe o fâşie de-a lungul rîndului de 50-70 cm. În timpul primei afînări manuale se îndepărtează drajonii slab dezvoltaţi sau întîrziaţi, lăsînd cîte 20-25 drajoni la metru liniar (10-12 drajoni la tufă). Restul lucrărilor de întreţinere a solului, tratamentele fitosanitare, testarea virozelor, etc. se fac identic ca în primul an de vegetaţie. Drajonii au fost scoşi în luna octombrie cînd frunzele au început să-şi schimbe culoarea. Drajonii standard au cel puţin 8-10 mm grosime, cu fasciculul radicular des, şi rădăcini lungi de peste 10-12 cm. Productivitatea soiului Rubus fruticosus ‘Triple Crown’ a fost de 150 mii buc/ha, la soiul Rubus fruticosus ‘Arapaho’ – 180 mii buc/ha şi la soiul Skromniţa recolta a fost mai mare şi a constituit 230 mii buc/ha,