Influenţa desimii de semănat asupra producţiei grîului durum de toamnă
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
287 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-26 10:06
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
633:112.1”324”:631.531.04 (5)
Field crops and their production (1506)
Metaphysics (121)
Agricultural operations (1228)
SM ISO690:2012
SPATARU, Daniel. Influenţa desimii de semănat asupra producţiei grîului durum de toamnă. In: Tezele celei de-a : 69-a conferinţă ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor, Ed. 69, 20 mai 2016, Chişinău. Chişinău: Universitatea Agrară, 2016, Ediția 69, T, p. 8. ISBN 978-9975-64-281-1..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tezele celei de-a
Ediția 69, T, 2016
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor"
69, Chişinău, Moldova, 20 mai 2016

Influenţa desimii de semănat asupra producţiei grîului durum de toamnă

CZU: 633:112.1”324”:631.531.04

Pag. 8-8

Spataru Daniel
 
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 31 decembrie 2021


Rezumat

Suprafeţele imense pe care este semănat grâul, se datorează anumitor factori ca: conţinutul înalt al boabelor în hidraţi de carbon şi proteine; consevabilităţii îndelungate a boabelor, transportării fără dificultate; plasticităţii sale ecologice şi posibilităţii de recoltare mecanizată integrală a acestei culturi. Boabele de grîu durum au diferite întrebuinţări: le putem utiliza la prepararea macaroanelor, spaghetelor şi de asemenea se utilizează în industria cofetăriei. Grîul durum are boabele sticloase, conţinut sporit de proteine (14-17%). Scopul cercetărilor constă în determinarea variantei optime a tehnologiei de cultivare pentru obţinerea unor producţii sporite şi stabile de grîu durum de toamnă. Sarcinile: 1. Evaluarea parametrilor de productivitate şi a capacităţii de producţie a diferitor soiuri de grâu durum de toamnă în condiţiile zonei de Centru a Republicii Moldova în funcţie de desimea de semănat. 2. Aprecierea influenţei desimii de semănat asupra calităţii boabelor de grâu durum de toamnă după unii indici fizici şi biochimici. Cercetările au fost efectuate la SDE “Chetrosu” în anul agricol 2013-2014. Au fost supuse cercetării: 2 soiuri de grîu durum de toamnă (Hordeiforme 335 şi Auriu 273); 2 plante premergătoare: borceagul de primăvară şi mazărea pentru boabe. Variantele experienţei au servit desimile de semănat de 4,0; 5,0 şi 6,0 mln.boabe germinabile/ha. Suprafaţa de evidenţă a parcelelor - 40 m2, numărul de repetiţii - 3. Martor (M) a servit soiul Hordeiforme 335 - semănat în termenul optim, cu desimea de semănat de 5,0 mln./ha, după premergătorul mazărea pentru boabe. În urma cercetărilor au fost făcute următoarele concluzii: 1. Cei mai înalţi parametri a productivităţii plantelor de grîu durum de toamnă au fost asiguraţi de soiul Hordeiforme 335, semănat după premergătorul mazăre la boabe, care a format 482 buc. tulpini la 1 m2 , număr mediu de boabe în spic – 19,9 buc. şi masă medie a boabelor în spic – 19,9 g. 2. Producţia medie a grîului durum de toamnă a atins nivelul maxim la soiul Auriu 273 (6,0 mln boabe/ha) după premărgătorul mazărea la boabe de 4627 kg/ha (+784 faţă de M). 3. MMB cea mai înaltă a fost obţinută la soiul Auriu 273 cu desimea de 4,0 mln boabe/ha 41,3 g (+1,3 g faţă de M). MV maximă - 784,2 g/l a fost înregistrată la soiul Hordeiforme 335 (6,0 mln/ha) după mazăre la boabe. 4. Cei mai înalţi indici biochimici (16,8% proteină şi 32,1% de gluten) au fost obţinuţi la soiul Hordeiforme 335, după premergătorul mazăre. 5. Cel mai înalt venit net (7786,9 lei) şi nivel al rentabilităţii (127%) a fost înregistrat la soiul soiul Auriu 273 semănat după premărgătorul mazăre, cu desimea de 6,0 mln boabe/ha în termenul optim acceptabil (8.X). Reieşind din datele obţinute propunem pentru Zona de Centru a Republicii Moldova de semănat soiurile omologate de grâu durum de toamnă (Hordeiforme 335 şi Auriu 273) în termeni optimi de semănat şi cu desimea de 6,0 mln boabe germinabile/ha, după premergătorul mazăre.