Invaliditatea neuropsihică și motorie la copiii cu afecțiuni perinatale ale sistemului nervos central
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
309 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-16 12:20
SM ISO690:2012
HADJIU, Svetlana, SPRINCEAN, Mariana, CĂLCÎI, Cornelia, LUPUŞOR, Nadejda, REVENCO, Ninel. Invaliditatea neuropsihică și motorie la copiii cu afecțiuni perinatale ale sistemului nervos central. In: Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, 2017, nr. 3(23), pp. 45-62. ISSN 2068-8040.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania
Numărul 3(23) / 2017 / ISSN 2068-8040

Invaliditatea neuropsihică și motorie la copiii cu afecțiuni perinatale ale sistemului nervos central

Neuro-psychisal and motor disability in children with perinatal injury of central nervous system


Pag. 45-62

Hadjiu Svetlana12, Sprincean Mariana12, Călcîi Cornelia12, Lupuşor Nadejda12, Revenco Ninel12
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii
 
 
Disponibil în IBN: 22 noiembrie 2021


Rezumat

Introducere: În structura invalidității copiilor la nivel mondial, cât și în Republica Moldova, patologiile neuropsihice ocupă primele locuri. Consecinţele patologiilor anoxice perinatale variază de la 20-40 până la 60% dintre copiii care supraviețuiesc unui prejudiciu al creierului. Scopul studiului: determinarea diagnozelor evolutive în funcție de vârstă la copiii care au suportat leziuni cerebrale perinatale (anoxice). Metodologia cercetării: a fost efectuat un studiu longitudinal retro- și prospectiv caz-control (01.01.2003 – 31.12.2013) pe un lot de 1370 copii, dintre ei 1036 au suportat leziuni cerebrale perinatale cu grad variat de severitate. Toți copiii au fost urmăriți în dinamică (prin metodele DENVER II și Amiel-Tison și Gosselin, examen electroencefalografi c și imagistic) de la vârsta de 1 lună până la 48±12 luni. Grupul de control – 334 copii „convențional sănătoși”. Analiza datelor s-a efectuat prin utilizarea programelor Statistica 7.0 (Statsoft Inc) și EXCEL cu ajutorul funcţiilor și modulelor acestor programe. Rezultate obținute: Leziunile cerebrale perinatale s-au exprimat prin encefalopatie neonatală de gradul I (ușor) – 422 copii, gradul II (moderat) – 310 și gradul III (sever) – 304 copii. Din totalul cohortei evaluate (1370 copii), la 790 copii (la vârsta de 3-5 ani), au fost stabilite următoarele diagnoze: tulburări comportamentale – 103 cazuri, tulburări de atenție și hiperkinetice – 150, tulburări de limbaj și comunicare – 69, balbism tonico-clonic – 24, tulburări de ticuri – 19, tulburări motorii de grad ușor – 74, EP – 79, PC – 272 cazuri. EP a fost diagnosticată la 162 subiecţi din totalul PC. Concluzii: Supravegherea neurologică stă la baza identifi cării copiilor cu afecțiuni reziduale (AR). Vizavi de copiii care au suportat leziuni cerebrale perinatale au fost defi nite următoarele aspecte fi nale ale studiului: (1) însănătoșirea pacientului (23,7%); (2) dezvoltarea sechelelor neurologice la distanţă (AR – 76,3%), printre care s-au înregistrat AR majore (44,4%) și AR minore (55,6%).

Introduction: In the structure of children’s disability at the world level and in the Republic of Moldova, the neuropsychological pathologies were varying spread. Th e consequences of perinatal anoxic pathology varies from 20-40 to 60% of children after brain damage. Scope of the study: determining of evolutive diagnoses in correlation with age of children with perinatal (anoxic) brain injuries. Methodology of research: A longitudinal retro- and prospective case-control study ( January 1, 2003 – December 31, 2013) was carried out on a group of 1370 children of whom 1036 children suff ered from perinatal cerebral injuries of varying severity. All children have subjected to long-lasting monitoring, using methods of DENVER II and Amiel-Tison and Gosselin, the electroencephalographic and imaging studies, from 1 month to 48 ± 12 months of age. Control group comprises 334 “conventional healthy” children. Data analysis was performed using Statistics 7.0 (Statsoft Inc) software and MS EXCEL application using the functions and modules of these programs. Results: Perinatal cerebral lesions were manifested by neonatal encephalopathy of grade I (mild) - 422 children, grade II (moderate) - 310 and grade III (severe) - 304 children. From the total number of examined patients (1370 children), 790 children (aged 3-5 years) were diagnosed with: behavioral disorders – 103, attention defi ciencies and hyperkinetic disorders – 150, language and communication disorders – 69, tonic-clonic stuttering – 24, tics disorders – 19, mild degree motor disorders – 74, EP – 79, CP – 272 cases. Conclusions: Neurological surveillance is at the basis of identifying children with residual pathology (RP). Considering the cases of children with perinatal cerebral lesions were defi ned fi nal aspects of the study: (1) patient recovery (23,7%); (2) the development of remote neurological sequelae (76,3%), among which were registered major (44,4%) and minor (55,6%) RP.

Cuvinte-cheie
leziuni cerebrale perinatale, invaliditate, neuropsihic, motor, paralizie cerebrală (PC), epilpsie (EP),

perinatal cerebral lesion (PCL), disability, neuropsychic, motor, cerebral palsy (CP), epilepsy (EP)