Introducere: În legătură cu polimorfi smele clinice și heterogenitatea genetică, maladiile ereditare ale sistemului nervos (MESN) se supun difi cil diagnosticului și clasifi cării. Subgrupa maladiilor neuromusculare ereditare include peste 2.400 maladii diferite, cu incidența 1:2.000. Problemele cu care se confruntă studiile maladiilor ereditare ale sistemului nervos (MESN) sunt foarte complexe din cauza difi cultății de diagnosticare grație faptului că acestor condiții le sunt caracacteristice anumite particularități ca polimorfi smul clinic (în aceeași familie precum și în diferite familii) și heterogenitatea genetică. Scopul studiului: Monitorizarea stării epidemiologice a maladiilor neuro-musculare ereditare în populația Republicii Moldova pentru ultimii 25 ani (1991-2016) și aprecierea particularităților genetice ale „nucleului” patologiilor neuro-musculare (miodistrofi a Duchenne/Becker, Amiotrofi e spinală, Neuropatie motosenzorială tip IA ereditară); Materiale și metode. Cercetarea dată a fost efectuată în cadrul Institutului Mamei și Copilului, Centrul de Sănătate a Reproducerii și Genetică Medicală, Laboratorul de Genetică Medicală Umană, Republica Moldova. Reieșind din obiectivele propuse au fost utilizate date de la 1.556 de pacienţi afectaţi/ suspectați de patologii ereditare ale sistemului nervos. Colectarea datelor, iniţiată în anul 1991, s-a realizat continuu până în prezent. Pentru soluționarea sarcinilor propuse au fot utilizate următoarele metode: clinico–genealogică, biochimică, electrofi ziologică și molecular–genetică (metodele de bază în identifi carea mutațiilor: reacția de polimerizare în lanț (PCR), PCR multiplex și polimorfi smul lungimii fragmentelor de restricție (RLFP)). Rezultate obținute: Pentru prima dată a fost efectuat monitoring-ul de lungă durată al bolilor ereditare ale sistemului nervos, a fost depistată o proporție destul de mare (58%) a patologiilor neuro-musculare în structura maladiilor ereditare ale sistemului nervos în populaţia Republicii Moldova. În mod similar, pe baza abordării populaționale cu utilizarea metodei clinico-epidemiologice, a fost studiat spectrul, răspândirea și frecvența maladiilor ereditare neuro-musculare (23,5:100000) în cadrul populației. A fost folosit conceptul de „nucleu” al patologiei neuro-musculare (incidența – DMD/B – 6.11:100.000, SMA – 3.8:100.000 și NSME – 7.2:100. 000) în calitate de caracteristică genetică medicală importantă pentru analiza comparativă a populațiilor panmictice. A fost determinată asocierea semnifi cativă dintre numărul cazurilor de patologii MDD/B, SMA și NSME, tip 1A și populaţia raioanelor (ρ=0,48). În cercetarea noastră procentul depistării delețiilor la bolnavii MDD/B în Moldova este destul de ridicat și constituie 85% (181 din 213), ce corespunde datelor cercetărilor din populația europeană, în special celor din Italia 78%, Ungaria 73%, Belgia (Leuven) 81,8%. Datorită implementării și modifi cării metodelor existente de determinare a delețiilor am ridicat procentul de identifi care a delețiilor de la 78,4% până 85% și am identifi cat particularitățile molecular–genetice la bolnavii din R. Moldova (determinare a 6 mutații rare și 16 deleții duble, nedescrise în baza de date MDD - LOVD v2.0, actualizat 5 august 2016). Posibilitatea utilizării diagnosticului direct – căutarea deleţiilor exonilor 7 şi 8 prin metoda PCR-RFLP la pacienţii cu SMA în RM este 85,0%. La 65,42% din bolnavi a fost depistată deleţia exonului 7, deleţia exonului 8 – la 51,4%. Deleţiile exonilor 7 și 8 au fost depistate la 62 bolnavi (35,5%). Incidenţa duplicaţiilor în NSME 1A la bolnavii din R. Moldova constituie 69%, potrivit diferitor autori, de la 34,3% (Spania, Barcelona) până la 85% (Israel). Analiza markerilor D17S921, D17S122 și D17S834 la pacienţii analizaţi, a evidenţiat următoarea frecvenţă: 23,88% duplicaţii pentru locusul D17S921, 32,83% – pentru locusul D17S122 și 24,62% – pentru locusul D17S834. La fel s-a constatat că unul și același individ poate avea mutaţii în 2 locusuri. Concluzii: Registrul MESN creat conține datele tuturor cazurilor diagnosticate și familiilor cu HDNS, ce pot fi ulterior utilizate pentru nevoile practice de consiliere medicală și genetică. În baza rezultatelor determinării spectrului se constituie lista maladiilor cu scopul introducerii noilor metode de diagnostic molecular.

Introduction: Despite the fact that most hereditary diseases of the nervous system are quite rare, in overall, the subgroup of neurogenetic diseases is large, includes more than 2.400 diff erent diseases affl icting the less than one of the 2.000 peoples throughout the world. Problems arising in the study of hereditary diseases of the nervous system (HDNS), are very complex because of the diffi culty of diagnosis, due to the fact that clinical polymorphism (in the same as well as in diff erent families) and genetic heterogeneity is characteristic for these conditions. Scope. To evaluate some epidemiological and clinical aspects of hereditary neuromuscular diseases (HNMD) in Moldova (1991-2016). To study moleculargenetic features of “core” neuromuscular diseases (DMD/B, SMA and hereditary motor sensory neuropathies IA type (HMSN, 1A)). Material and methods. Th is work have been done on the based of the scientifi c department of National Centre of Reproductive Health and Medical Genetics and Institute of Mother and Child according to the referral. We used information about 1.556 aff ected and 20 kinds of hereditary diseases. Data collection began since 1991 and was conducted on a continual basis. Have been used the following methods: clinical pedigree analysis, biochemical, electrophysiological, and molecular-genetic (basic methods of identifying of mutations: PCR, multiplex PCR and restriction fragment length polymorphism (RFLP)). Results: Th e prevalence of HNMD in RM was 23,5: 100.000 population. For the fi rst time defi ned proportion (58%) of HNMD in the structure of hereditary diseases of the nervous system in children. Th ree of the fi ve common groups of neurological pathology related to neuromuscular pathology and traditionally fall into the «core» of hereditary diseases of the nervous system in the Moldova. Th e incidence rate of DMD/B – 6.11 per 100.000, SMA – 3.8 per 100.000 and HMSN – 7.2 per 100.000 population of the RM. Th e association between the number of cases and the number of population in the districts was medium – Spearman ρ coeffi cient was from 0,46 to 0,5. Th e molecular-genetic analysis was carried out in 213 patients with DMD/BMD for direct search of extended deletions in the DMD gene using 3 sets of primers for MPCR. In our study, the percentage of deletions detection in patients with DMD/BMD is 85% (181 from 213) that is consistent with studies of the European population, such as Italian surveys – 78%, French surveys – 68%, Hungarian surveys – 73%, Belgium (Leuven) surveys – 81,8%. Th us, thanks to the introduction and modifi cation of existing methods of defi nition of deletions, we raised the percentage of detectable deletions in exons to 85%, and were able to wide the range of detectable deletions and to identify 6 rare variant of deletions and 16 double deletions, which are not described in the DMD mutations databases. In patients with SMA from Moldova may be observed the extensive deletions which are usually concentrated in hotspots of exons 7 and 8. Investigation of extended deletions by the PCR-RFLP was performed in 113 patients, and deletions of exon 7 have been found in 65,42% patients, the deletions of the exon 8 in 51.4 % patients. Deletions of exons 7 and 8 were revealed in 62 patients (35,5%). Th e possibility of using direct diagnosis, i. e. search of deletions in exons 7 and 8 in patients with SMA from RM is 85.0%. Th e prevalence of HMSN 1A duplications in patients from Moldova is 69%, according to various authors, from 34.3% (Spain, Barcelona) up to 85% (Israel). Analysis of markers D17S921, D17S122 and D17S834 in patients showed the following frequences: 23.88% duplications of D17S921 locus, 32.83% for D17S122 locus and 24.62% for D17S834 locus. It was found also that the same individual may have mutations in two loci. Conclusions: Created Register HDNS where recorded data on all diagnosed cases and families burdened HDNS allows the use of information for the practical needs of medical and genetic counseling.. Based on the results of determining the spectrum is formed list of diseases for the introduction of new methods for molecular diagnostics.