Problemele ecologice ale ecosistemului urban necesită un studiu complex pentru a evidenția căile evoluției în aspect global. Studiul floristic al ecosistemelor urbane la etapa actuală de dezvoltare a societății umane este determinat de procesul de urbanizare, care s-a intensificat începând cu a II - a jumătate a sec XX. Urbanizarea influențează structura și compoziția vegetației unei regiuni, reduce efectivul speciilor, speciile cu amplitudine ecologică îngustă dispar, specii neautohtone își manifestă caracterul invaziv etc. în rezultatul schimbărilor apar forme noi de specii izolate, se stabilesc trăsăturile lor specifice. Studiul diversității floristice al ecosistemelor urbane Bălți și Florești din regiunea de Nord a Republicii Moldova a fost efectuat în baza cercetărilor a 7 stațiuni stabilite: I - Zona de vile or. Bălți, confluența r. Răut cu r. Copaceanca; II - Lacul Komsomol, or. Bălți; III - r. Răut or. Bălți, Gara auto; IV - r. Răut confluență cu deversarea SEB, or. Bălți; V - Zonă de agrement, Parcul din s. Vărvăreuca, r-nul. Florești; VI - r. Răut lângă pod, or. Florești; VII - r. Răut aval de or. Florești. Primele 4 stațiuni au fost stabilite în ecosistemul urban Bălți, iar următoarele 3 stațiuni, în preajma ecosistemului urban Florești. Aceste cercetări au fost efectuate în teren pe parcursul perioadei de vegetație a anului 2020-2021 prin metoda transectelor lineare, care constă în notarea succesiunii fitoindivizilor de-a lungul unei linii sau a unei bande, a cărei lungime se stabilește în funcție de tipul de vegetație studiat. În analiza compoziției floristice s-au luat în considerare în primul rând, numărul de specii componente, care oferă informații asupra gradului de homeostazie a sistemului dat. Determinarea speciilor de plante superioare s-a efectuat conform determinatoarelor de specialitate. Spectrul floristic în aceste stațiuni este reprezentat de 110 specii, grupate în 91 genuri din 27 familii de magnoliofite. Cele mai reprezentative sunt familiile Asteraceae și Poaceae cu câte 26 și 16 specii corespunzător. Trebuie menționat, că la începutul perioadei de vegetație, condițiile meteo au favorizat o dezvoltare mai bună a florei urbane, comparativ cu starea ei din anul precedent. Astfel, în majoritatea stațiunilor cercetate gradul de acoperire constituie 95 - 100 %. Componenta floristică din ecosistemele cercetate este reprezentată de speciile ruderale, spontane și segetal-ruderale. Ponderea maximală le revine speciilor ruderale și segetal-ruderale. Flora acestor ecosisteme s-a format pe calea pătrunderii speciilor spontane autohtone, care s-au adaptat la condițiile urboecosistemului și a speciilor alohtone, care au pătruns pe diferite căi pe teritoriul Republicii Moldova. Studiul floristic al ecosistemelor urbane din regiunea de Nord a Republicii Moldova a demonstrat, că flora acestor ecosisteme urbane se deosebește evident de flora zonală tipică stepelor (Stepa Bălți), care conform datelor bibliografice este reprezentată de 163 specii de plante vasculare.