Articolul abordează aspectul terminologic al studierii disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală din perspectiva competenţei specifice nr. 1 „Utilizarea limbajului istoric în diverse situaţii de învăţare şi de viaţă, respectând cultura comunicării” în gimnaziu. Într-o formă grafică ilustrativă este reprezentată nu doar relaţia de implicare dintre unităţile de competenţă, ci devin vizibile progresul şi diferenţa calitativă a impactului pe care îl poate avea fiecare unitate de competenţă asupra finalităţii, în lumina taxonomiei lui Bloom-Anderson. Sunt cercetate unităţile de competenţă stipulate de curriculum şi este analizată structura lor: pe verticală (pe clase, pentru treapta gimnazială) şi pe orizontală (în planul configuraţiei constituenţilor: cunoştinţele, abilităţile, deprinderile existenţiale, capacitatea de învăţare, cultura comunicării). La competenţa specifică nr. 1 sunt racordate activităţile de învăţare recomandate şi produsele evaluabile care ar putea proba gradul de apropriere a termenilor şi nivelul de stăpânire a terminologiei istorice.

The article examines the terminological aspect of studying the History of the Romanians and World History school subject in gymnasium from the perspective of the specific competence No.1: “Using historical language in various learning and life circumstances, respecting the culture of communication”. Graphic tools highlight both the mutual implication of competence units and the progress and qualitative difference of the impact each content unit would have on its respective finality, in the light of the Bloom-Anderson taxonomy. We analyze the content units listed in the curriculum, as well as their structure: vertically (by gymnasium class) and horizontally (at constituent configuration level: knowledge, skills, existential skills, learning capacity, and culture of communication). A connection is established between the specific competence No.1 and those recommended learning activities and assessable student work that may help test the degree of term adoption and the extent to which mastery of historical terminology has been achieved