A situation of social dysfunction can occur at any time, because this is actually part of the socio-human evolution. This dysfunction can be the result of several causes: both personally and by the factors of the environment in which the person is. The principle of the holistic approach is based on the assertion that a person is made up of interdependent components, and if one does not work properly, all the other parties will be affected. The concept of activity in social assistance consists of two distinct components: social services and social benefits. Social functioning is considered effective if the social responsibilities towards the society are generally fulfilled, to those in the immediate vicinity or to one's own person. These responsibilities include meeting the basic needs of the individual and family members who depend on it. Needs are a certain state of deficiency, of deficiency, which requires a certain solution. This state of deficiency can be felt as a state of tension at a given time by a group of individuals or individually. Solving these needs is the distinct activity of the social worker, which helps restore the social functioning of individuals, families and ultimately the community. A holistic approach in the work of the social worker is currently considered necessary, essential and indispensable for a clear concept of social services. With regret, I find the fact that, at present, in the Republic of Moldova, there was a lack of research and empirical evidence regarding the evaluation of environmental factors (facilitators / barriers) according to the International Classification of Functioning, Disability and Health (CIF) through the Survey social.

O situație de disfuncție socială poate surveni oricând, deoarece aceasta de fapt este parte a evoluției socioumane. Această situație de disfuncție poate fi rezultatul a mai multor cauze: atât de ordin personal cât și de factorii mediului în care se află persoana. Principiul abordării holistice are la bază afirmația că o persoană este formată din componente interdependente, iar dacă una nu funcționează corespunzător, toate celelalte părți vor fi afectate. Conceptul activității în asistența socială este formată din două componente distincte: serviciile sociale și prestațiile sociale. Funcționarea socială se consideră eficientă în cazul când responsabilitățile sociale față de societate sunt îndeplinite în general, față de cei din imediata apropiere sau față de propria persoană. Aceste responsabilități includ satisfacerea nevoilor de bază ale individului și ale membrilor de familie care depind de acesta. Nevoile sunt o anumită stare de deficiență, de lipsă, ce impune o anumită soluționare. Această stare de deficiență poate fi resimțită ca o stare de tensiune la un moment dat de un grup de indivizi sau individual. Soluționarea acestor nevoi este activitatea distinctă a asistentului social, care ajută să restabilească funcționarea socială a indivizilor, familiilor și în final a comunității. O abordare holistica în activitatea asistentului social este în mod curent apreciată ca fiind necesară, esențială și indispensabilă pentru un concept clar de servicii sociale. Cu regret, constat faptul, că la momentul actual în Republica Moldova, exista o lipsă de cercetare și de dovezi empirice cu referire la evaluarea factorilor de mediu (facilitatori/bariere) conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) prin intermediul Anchetei Sociale.