Efectuarea proceselor inovaţionale în bibliotecă presupune o asistenţă ştiinţifică, metodologică şi organizaţională a inovaţiilor. Realizarea acestor funcţii revine subdiviziunii specializate a bibliotecii (serviciului asistenţă de specialitate şi metodologică, serviciului de asistenţă de specialitate şi inovaţii etc.). În lucrările cercetătorilor C.A. Басов, Б.Н. Бачалдин, A.Н. Ванеев, E.С. Mартин, И.М. Суслова ş.a. s-a propus reorganizarea activităţii acestor subdiviziuni care şi-au pierdut valoarea ştiinţifică şi practică. Metodistul s-a transformat într-un intermediar mecanic al indicaţiilor din partea organelor ierarhic superioare, centrele metodologice s-au transformat în organe de executare, lipsite de independenţă în luarea deciziilor ce ţin de perspectivele dezvoltării activităţii de bibliotecă. În unele biblioteci, serviciile metodologice nu au reuşit să se adapteze la noile condiţii, au fost transformate sau comasate cu alte subdiviziuni. Reorganizarea activităţii serviciilor metodologice a dus la pierderea şi schimbarea unor direcţii în activitatea metodologică, inclusiv a celei de diseminarea a experienţelor avansate de bibliotecă. С.A. Басов a propus ca structurile abilitate cu funcţiile serviciului de asistenţă metodologică să se ocupe cu gestionarea inovaţiilor în bibliotecă. În atribuţiile acestor structuri au fost incluse: elaborarea documentelor ştiinţifice şi metodologice; crearea sistemului informaţional сu privire la inovaţii; efectuarea cercetărilor aplicative; fundamentarea ştiinţifică a deciziilor manageriale; asistenţă practică a bibliotecilor în aplicarea inovaţiilor; formarea continuă a personalului de bibliotecă; consultanţă managerială.  Cercetătorul naţional E.С. Mартин (1991), efectuând o analiză a inovaţiilor în bibliotecile din Moldova, a propus crearea unui sistem de gestionare a inovaţiilor la nivel republican, menţionând că serviciile metodologice pot fi abilitate cu funcţiile de gestionare a inovaţilor, în mod deosebit metodiştii, care prin cunoştinţele, competenţele şi experienţele practice, vor asigura asistenţă metodologică şi consultativă.  Conţinutul asigurării metodologice a inovaţiilor poate fi determinat de următoarele direcţii de activitate inovaţională: diseminarea şi adaptarea „experienţelor avansate de bibliotecă”; căutarea noilor modalităţi de funcţionare; asigurarea metodologică a proceselor inovaţionale; activitatea inovativconsultativă [1]. С.A. Басов considera inovaţia – „nucleul” asistenţei metodologice şi se referea nu la diseminarea „noii experienţe”, ci la gestionarea eficientă a inovaţiilor şi rolul metodistului în gestionarea inovaţiilor.  În contextul schimbărilor actuale, anume serviciilor de asistenţă de specialitate şi metodologică le revine asigurarea efectuării procesului inovaţional la toate etapele de realizare: – analiza situaţiei existente, determinarea şi conştientizarea necesităţilor şi condiţiilor de schimbare; – selectarea inovaţiilor în conformitate cu cerinţele bibliotecii; – definitivarea comenzii şi adaptarea inovaţiei; – executarea activităţilor de proiectare şi implementare a inovaţiilor; – implementarea inovaţiilor şi crearea resurselor inovaţionale;  – evaluarea eficienţei inovaţiilor, determinarea posibilităţilor de diseminare în mediul profesional [1]. Inovaţiile de bibliotecă se bazează pe conţinutul tradiţional, aspectele de lucru organizatorice şi tehnice. Centrele metodologice întotdeauna erau şi sunt preocupate de activitatea inovaţională prin intermediul diseminării experienţelor avansate. În ultimii ani, această funcţie a centrelor şi serviciilor de asistenţă metodologică şi de specialitate s-a redus, fiindcă nu este elaborată şi aplicată tehnologia de colectare a informaţiilor cu privire la inovaţii.  La moment este imposibil de identificat inovaţiile care sunt acceptabile şi obligatorii pentru aplicarea în practica bibliotecilor universitare din cauza eterogenităţii în dezvoltarea bibliotecilor universitare. Pentru unele biblioteci, în calitate de inovaţii pot fi considerate procurarea computerelor, iar pentru altele – trecerea definitivă la procesele tehnologice automatizate ş.a. Toate aceste schimbări necesită a fi analizate, gestionate, aplicate şi evaluate. În acest context, asistenţa de specialitate şi metodologică devine baza, temeiul acestor schimbări. Se schimbă conţinutul şi metodologia realizării şi asistenţa metodologică treptat se transformă în asistenţă metodologică şi de specialitate inovaţională.  Kудряшова Г.Ю. propune o nouă formulă a noţiunii de asistenţă de specialitate – „gestionarea schimbărilor”, adică dezvoltarea bibliotecii şi transformarea în starea dorită. Asistenţa de specialitate şi metodologică este orientată spre crearea unui mecanism eficient de gestionare a schimbărilor, îmbunătăţire a proceselor tehnologice, prognozare a condiţiilor şi principiilor de dezvoltare, menţionând totodată necesitatea corelării asistenţei de specialitate cu justificarea legală pentru toate aspectele de activitate a bibliotecii [2]. În biblioteca universitară se efectuează asistenţă ştiinţifică, metodologică şi organizaţională a inovaţiilor, prin: elaborarea documentelor ştiinţifice şi metodologice; crearea sistemului informaţional сu privire la inovaţii; efectuarea cercetărilor aplicative şi asistenţă practică a bibliotecarilor şi bibliotecilor în aplicarea inovaţiilor. Serviciul Asistenţă de specialitate, metodistul asigură gestionarea inovaţilor, oferă asistenţă metodologică şi consultativă. Specificul activităţii bibliotecilor universitare constă în faptul că ele se dezvoltă prin modernizarea treptată: elementele simple se înlocuiesc cu elementele complexe, se îmbunătăţesc procesele tehnologice.  Asistenţa metodologică asigură realizarea inovaţiilor la toate etapele proceselor inovaţionale. Inovaţiile nu pot fi realizate fără un sport metodologic. Asistenţa metodologică în persoana metodistului asigură: – identificarea ideilor şi metodelor inovaţionale, prin studierea experienţelor şi practicilor avansate; – adaptarea metodelor existente şi elaborarea noilor metodologii de implementare a ideilor inovaţionale; – coordonarea şi gestionarea proceselor inovaţionale; – evaluarea rezultatului final şi stabilirea impactului inovaţiei. În bibliotecile universitare sunt create premise pentru schimbarea principiilor, obiectivelor şi conţinutului asistenţei de specialitate şi metodologice. Condiţiile şi obiectivele noi necesită crearea conţinutului activităţii asistenţei de specialitate şi metodologică, care trebuie să fie adaptat la interesele şi necesităţile personalului de bibliotecă. Toate acestea contribuie la dezvoltarea direcţiilor noi în activitatea de bibliotecă: prognozare, management, marketing, cercetări sociologice, noi servicii ştiinţifice şi metodologice.