Articolul precedent |
Articolul urmator |
356 0 |
SM ISO690:2012 MARDARI, Victoria. Imaginea - componentă a existenţei sociale a individualitatea graiurilor românești. In: Viitorul ne aparţine, 29 aprilie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 5, p. 82. ISBN 978-9975-3036-5-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viitorul ne aparţine Ediția 5, 2015 |
||||||
Conferința "Viitorul ne aparţine" Chișinău, Moldova, 29 aprilie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 82-82 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Cu toții cunoaștem ce este polisemantismul, dar putem să concretizăm că polisemia unui cuvânt nu este nimic altceva decât sensurile și subânțelesurile lui. După cum cunoaștem există cinci subdialecte și anume: subdialectul moldovenesc, maramureșean, muntenesc, crișean și bănățean. Considerăm că toate aceste subdialecte au o expresivitate deosebită a lexicului. Subdialectul moldovenesc se caracterizează printr-o tendință permanentă de închidere a vocalelor și de palatalizare a consoanelor. Deasemenea acestea păstrează o serie de fonetisme cu caracter arhaic. Subdialectul muntean se caracterizează printr-un sistem vocalic sărac, cu vocale puține, cu apertură medie, nuanță închisă și care se pot transforma, în alte situații, în vocale închise propriu-zise. Sistemul consonantic are tendințe de palatalizare. Subdialectul bănățean se caracterizează printr-un sistem vocalic bogat, atât în seria anterioară cât și cea posterioară aproape tot atât de echlibrat ca și sistemul vocalic muntean, dar cu mai multe vocale decât acesta.Subialectul crișean este mai puțin unitar ca structură. Sistemul vocalic, dar și cel consonantic sunt mobile datorită cărora se produc transformări importante în corpul fonetic al cuvintelor. Subdialectul maramureșean se caracterizează prin închiderea vocalelor mijlocii, consoanele sunt mai puțin palatale decât în româna standard și au efect centralizator. |