Articolul precedent |
Articolul urmator |
551 11 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-26 17:13 |
SM ISO690:2012 STRATAN, Dionise. Caracterizarea populaţiei şi a reţelei de aşezări umane din raionul Călăraşi. In: Viitorul ne aparţine, 29 aprilie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 5, p. 61. ISBN 978-9975-3036-5-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viitorul ne aparţine Ediția 5, 2015 |
||||||
Conferința "Viitorul ne aparţine" Chișinău, Moldova, 29 aprilie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 61-61 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Populaţia sub variatele ei aspecte a constituit obiect de studiu încă din cele mai vechi timpuri. Am putea spune chiar că primele sale descrieri aparţin geografiei şi făceau referire in primul rind la modul de viaţă al oamenilor. Prezenta lucrare de licenţă are ca scop principal caracterizarea complexă din punct de vedere geografic a populaţiei şi aşezărilor omeneşti ale unei unităţi administrativ teritoriale din cadrul Republicii Moldova şi anume a raionului Călăraşi. Numărul populaţiei acestui teritoriu a suferit schimbări considerabile pe parcursul ultimilor 50 de ani. Variaţia numărului populaţiei este o consecinţă a transformărilor sociale, economice şi politice, care îşi lasă amprenta asupra evoluţiei numerice a populaţiei. Odată cu oscilaţia numărului au loc şi ample modificări în structura populaţiei. Conform datelor Centrului de Statistică din raion, privind numărul de locuitori, cel mai mare efectiv de populație s-a înregistrat la recensământul din 1970 (92023locuitori) . Din cauza unor factori sociali, economici şi politici condiţionaţi de perioada de tranziţie prin care trece Republica Moldova şi care au un impact negativ asupra dezvoltării societăţii, se înregistrează valori mai scăzute a numărului populaţiei, ajungând în anul 2004 la cifra de 75075 locuitori persoane Putem menţiona, că situaţia demografică din raionul Călăraşi s-a agravat în ultimii ani, astfel încât mortalitatea depăşeşte natalitatea, fenomen ce determină procesul de „îmbătrânire demografică”. |