Articolul precedent |
Articolul urmator |
1706 160 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-18 21:26 |
SM ISO690:2012 IVANOV, Natalia. Prejudecăţi și stereotipuri în comunicarea interculturală din spaţiul comunitar european. In: Viitorul ne aparține, Ed. 6, 6-7 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016, Ediția 6, p. 116. ISBN 978-9975-3036-5-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viitorul ne aparține Ediția 6, 2016 |
||||||
Conferința "Viitorul ne aparține" 6, Chișinău, Moldova, 6-7 octombrie 2016 | ||||||
|
||||||
Pag. 116-116 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Contactul şi comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieţii moderne. Comunicarea interculturală implică mult mai mult decât înţelegerea normelor unui grup, ea presupune acceptarea şi tolerarea diferenţelor. Ţările și culturile europene au fost dintotdeauna diverse și eterogene ca și componenţă etnică, religioasă și socială. Deschiderea graniţelor, globalizarea pieţelor și a produselor, migraţia și noile tehnologii comunicaţionale ne indică că această tendinţă va continua. Europa este diversă prin însăși natura sa, înglobând o multitudine de ţări, limbi, etnii, confesiuni și culture, astfel încât diversitatea este atât un fapt împlinit, cât și o cale de urmat pe viitor. Viitorul Europei depinde nu doar de acceptarea diversităţii, dar și de calitatea integrării grupurilor eterogene, care la rândul său este o problemă de recunoaștere a egalităţii acestora. Intoleranţa reprezintă o ameninţare la adresa coeziunii sociale a societăţilor pluraliste și democratice. Cea mai sesizabilă expimare a intoleranţei și prejudecăţilor este discriminarea. În Tratatul de la Maastricht din 1997, Uniunea Europeană cheamă spre combaterea prejudecăţilor și discriminării. De-a lungul timpului diferite state membre au demonstrat atitudini și reușite foarte variate în realizarea obiectivelor de reducere a discriminării. Opinia publică deseori clasifică prejudecăţile drept atitudini sau mentalităţi individuale și fără relevanţă majoră pentru calitatea culturii democratice, atunci când prejudecăţile stau, de fapt, la baza extremismului de dreapta. Și dacă acceptarea pluralităţii și tolerarea diversităţii și diferenţelor se regăsesc printre pilonii democraţiei, atunci propaganda de subestimare a acestora vine să instabilizeze însăși temelia democraţiei. Prejudecăţile care conduc la clasificarea unor grupuri drept inferioare și le exclud din participarea egală sunt o insultă în adresa democraţiei. Mai mult de atât, prejudecăţile zădărnicesc eforturile de promovare a egalităţii, diversităţii și integrării. Este cu atât mai surpinzător faptul, că până în prezent nu s-au efectuat studii sistematice concludente asupra gradului și urmărilor discriminării în spaţiul comunitar. |