Clima, în toate modurile ei de manifestare, nu este doar o sursă de diferite energii vitale, ci şi un factor de risc enorm, care condiţionează apariţia altor energii, deseori cu efect distrugător pentru natură și societate. Republica Moldova, fiind o ţară agrară, este afectată pe tot parcursul anului de diferite fenomene meteo-climatice de risc, care, adesea, diminuează producţia agricolă - unul dintre ei fiind și grindina, ce reprezintă o formă de precipitaţii solide, alcătuite din granule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme (sferice sau colţuroase), mărimi (cu diametre între 0.5 şi 50 mm) şi greutate (de la câteva grame pînă la peste 300 gr). Circulaţia generală a atmosferei contribuie la formarea grindinei prin intermediul fronturilor reci, foarte active care se deplasează peste teritoriile supraîncălzite, aerul cald se răceşte rapid, determinând condensarea vaporilor de apă şi îngheţarea acestora sub formă de "boabe". Durata medie de cădere a grindinei este de la câteva minute, până la 15 minute, chiar și în acest timp, care pare scurt la prima vedere, poate produce calamităţi naturale de mari proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului Cumulonimbus care a generat-o. În Republica Moldova grindina în general se semnalează în perioada caldă a anului (aprilie – octombrie), surprinde culturile agricole în diferite stadii de dezvoltare, afectând buna desfăşurare a ciclului biologic. Este suficient un singur caz de grindină, într-o fază critică de dezvoltare a plantelor, pentru ca întreaga recoltă să fie compromisă. Grindina poate provoca mari pagube, atunci când se produce în plin sezon de vegetaţie, surprinzând pomii fructiferi în faza de înflorire și nu numai, cristalele de gheaţă rup frunzele, florile, lăstarii tineri şi provoacă leziuni pe ramuri, pe fructe sau doboară fructele, viţa de vie, în faza de formare a boabelor, culturile cerealiere, în faza de formare a spicului. Grindina mai poate provoca mari pagube în următoarele condiţii: când este însoţită de vânturi tari;când dimensiunile boabelor de grindină depăşesc 10 mm în diametru;când durata fenomenului este mare; când se formează stratul de gheaţă de durată (de la câteva ore la câteva zile), fapt ce determină îngheţarea sucului celular, oprirea circulaţiei sevei, compromiterea recoltei; când se produce după perioade lungi de secetă cu solul uscat, lipsit de coeziune, favorizând procese intense de eroziune. Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care dimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, iar durata mai redusă.