Categoria intensităţii îşi manifestă multidimensionalitatea prin intermediul diferitor modalităţi şi instrumente lingvistice, dar afectează în special clasa adjectivului şi adverbului. Intensitatea poate fi analizată din perspectiva nivelului fonematic, morfematic, lexematic, sintagmatic, al propoziţiei şi al textului. Vorbind despre intensitate, ne referim la un sistem de opoziţii şi grade de comparaţie. Prin urmare, procesul de intensificare lingvistică se referă la introducerea în enunţ a cuvintelor care evaluează proprietăţile calitative sau cantitative ale unui obiect şi în cazul adjectivelor, o atribuie unuia din cele trei grade de comparaţie.  În opera lui F. Scott Fitzgerald observăm numeroase exemple a intensificării emoţiei şi desigur a opulenţei, care este descrisă detaliat şi reflectată în stilul de viaţă extravagant al personajelor. Prezenţa mijloacelor şi procedeelor de intensificare lingvistică în romanele autorului accentuează caracterul inedit al operei acestuia.  Intensificatoarele utilizate pentru a exprima perspectiva narativă subiectivă amplifică emoţiile redate şi diferă prin gradul lor de intensitate. Ele nu reprezintă o contribuţie semnificativă din punct de vedere semantic într-un enunţ, dar modifică calitatea obiectului, sau, mai exact, redau viziunea subiectivă prin care îl interpretăm şi oferă context emoţional suplimentar.  Utilizarea modalităţilor lingvistice de intensificare şi amplificare a încărcăturii emoţionale într-un enunţ este un aspect important al stilului autorului F. Scott Fitzgerald, care este emblematic pentru atmosfera epocii jazzului de la începutul secolului XX. Categoria intensităţii reprezintă un subiect complex, vast şi actual de cercetare lingvistică.