Evaluarea potenţialului alergen al diferitor soiuri de măr din Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
673 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-21 18:35
SM ISO690:2012
VICOL, Ana. Evaluarea potenţialului alergen al diferitor soiuri de măr din Republica Moldova. In: Viitorul ne aparţine, 5-6 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017, Ediția 7, p. 42. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 7, 2017
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 5-6 octombrie 2017

Evaluarea potenţialului alergen al diferitor soiuri de măr din Republica Moldova


Pag. 42-42

Vicol Ana
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 30 octombrie 2018



Teza

Mărul (Malus domestica Borkh) se caracterizează printr-o multitudine de însuşiri benefice pentru alimentaţie sănătoasă: gust bun, aspect plăcut, conţinut complex de zăharuri (7-16%), acizi organici, substanţe pectice, vitamine (C, A, B1, B2, PP, acid pantotenic) şi minerale (calciu, fier, potasiu, fosfor, siliciu, magneziu, zinc, cupru).  Totodată, la fel ca şi alte specii din familia Rosaceae, merele pot provoca grave reacţii alergice. Acestea determină reacţii alergice la un procent relativ mic de oameni. Deşi este considerat un aliment cu o incidenţă scăzută pentru alergii, acest fruct poate produce simptome de alergie orală la persoanele care sunt alergice la polen de mesteacăn.  În fructele de măr au fost indentificate patru familii de gene ale proteinelor alergene: Mal d 1, Mal d 2, Mal d 3 şi Mal 4. Conţinutul alergenilor în fructele de măr este influenţat atât de genotip, cât şi de mai mulţi factori externi, cum ar fi condiţiile de depozitare şi de prelucrare a fructelor de măr.  Astfel, cercetările efectuate au urmărit determinarea expresiei genelor alergenelor clusterul-ului Mal d 1(Mal d 1.01, Mal d 1.02, Mal d 1.03, Mal d 1.04) în fructele a şapte soiuri de mere prezente pe piaţa comercială a RM (Richard (Gloster), Idared, Reinette Simirenko, Mantuaner, Jonathan, Golden delicious şi Florina) şi cinci soiuri din Republica Belarus (Vesyalina, Diament, Pospeh, Belaruskae salodkae şi Nadzeiny).  Profilurile de expresie a cluster-ului de gene Mal d 1 au variat considerabil în funcţie de genotip. Astfel, similar studiilor altor autori soiul Golden delicious utilizat în cercetare a indicat un nivel înalt de acumulare a transcripţiilor genelor alergene, fiind considerat ca unul hiperalergenic. Alte soiuri cu valori înalte ale expresiei genelor proteinelor alergene au fost: Florina, Mantuaner şi Diament. Spre deosebire de acestea, soiurile Richard (Gloser) şi trei soiuri de origine belarusă (Pospeh, Belaruskae salodkae şi Vesyalina) au avut valorile cele mai mici ale activităţii transcripţionale pentru genele studiate. Soiurile Pospeh şi Vesyalina s-au caracterizat prin valori medii ale concentraţiei transcripţilor genelor cluster-ului Mal d 1 în coaja fructelor, fapt care sugerează consumul fructelor acestor varietăţi fără coajă.