Introducere. Acţiunea aerului poluat asupra organismului uman este foarte variată şi complexă: de la simple incomodităţi, discomfort până la perturbări considerabile ale stării de sănătate, chiar până la deces. Scopul lucrării. Estimarea impactului calităţii aerului atmosferic asupra sănătăţii populaţiei din mun. Chişinău. Material şi metode. Materiale bibliografico-descriptive, analitico-comparative igienice, statistice. Rezultate. Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat, doar 10% din populaţia urbană respiră aer curat, iar 70% – aer poluat. S-au înregistrat depăşiri ale CMA ale particulelor în suspensie (8,2%), aldehidei formice (11,3%). Aerul poluat conţine NO2, SO2, ozon. Gradul de nocivitate al aerului atmosferic ocupă locul 2 printre factorii de risc ce determină afecţiunile netransmisibile. Sursele principale de poluare a bazinului aerian urban sunt reprezentate de surse mobile (autovehiculele), contribuind la poluarea a 88% din aerul oraşului şi surse staţionare (întreprinderi industriale) – 12%. Datele statistice evidenţiază corelaţia dintre poluarea aerului atmosferic şi starea funcţională a diferitor organe şi sisteme, cele mai afectate fiind sistemul respirator (bronşitele cronice, pneumoniile şi astmul bronşic) – 16,2%, sistemul cardiovascular (HTA şi infarctul miocardic) – 11,6% şi învelişul cutanat (dermatite alergice) – 6,4%. Calitatea aerului atmosferic ce determină risc pentru sănătate ocupă 25,47% din totalul factorilor de risc. Concluzii. Populaţia reprezintă categoria cu risc crescut de înbolnăvire datorită particularităţilor biologice ale organismului şi sistemul imun insuficient dezvoltat. Sunt necesare măsuri de prevenţie. 

Introduction. The action of polluted air on the human body is very diverse and complex: from simple inconveniences and discomfort, to considerable disturbances of health, even to death. Objective of the study. Estimating the impact of atmospheric air quality on the population’s health in muncipiul Chisinau. Material and methods. Bibliographic descriptive materials, analytical comparative hygienic, statistics. Results. According to the dates of the Ecological Inspection State only 10% of the urban population breath clean air, and 70% – polluated air. There were exceedences of CMA of suspended particles (8.2%), formaldehyde (11.3%). Polluted air contains NO2, SO2, ozone. Harmfulness of atmospheric air is ranked second among the risk factors that determine non-communicable diseases. The main sources of urban air pollution are mobile sources (cars), contributing to the pollution of 88% of the city's air and stationary sources (industrial enterprises) – 12%. Statistical data show the correlation between atmospheric air pollution and functional status of different organs and systems, the most affected being the respiratory system (chronic bronchitis, pneumonia and bronchial asthma) – 16.2%, cardiovascular system (HTA and myocardial infarction) – 11.6% And skin cover (allergic dermatitis) – 6.4%. The air quality of air that poses a health risk occupies 25.47% of the total risk factors. Conclusions. Population represents the category with increased risk of illness because of the biological features of the body and the insufficiently developed immune system. Preventive measures are required.