Comunităţile urbane sunt un subiect nou in cercetările despre oraş, iar delimitarea lor după criteriul etnic impune anumite provocări. In cercetările precedente am conchis că comunităţile urbane sunt grupuri, autoorganizate, ale căror membri sunt uniţi de interese comune şi legături emoţionale, iar insăşi comunitatea are rolul de catalizator social in limitele unui spaţiu determinat. In oraşul Chişinău, comunitatea urbană rusă poate fi definită după descrierea de mai sus, iar calificativul „rus” ţine mai mult de competenţe lingvistice decat de apartenenţa etnică. Pentru a incadra comunităţile urbane ruse in contextul oraşului, am utilizat modelul „Oraşul in trei straturi” de Svetoslav Murunov, antropolog din cadrul Centrului de Urbanism Aplicat din Moscova. Acest model defineşte oraşul prin trei straturi diferite, dar totodată interdependente. Stratul I presupune spaţiul fizic (clădiri, străzi, parcuri, rauri etc.). Acesta poate fi văzut, măsurat, schimbat, regulat etc. Stratul II include multitudinea de relaţii sociale intre actorii din oraş (administraţie, antreprenori, orăşeni, investitori, ONGuri etc.). Acest strat nu poate fi pipăit, insă poate fi analizat şi trasat tipul şi calitatea relaţiilor dintre actorii urbani. Stratul III este cel mai complicat de depistat fiindcă este vorba de codurile culturale: idei, sensuri, simboluri etc. care se percep la nivel emoţional. Toate aceste straturi interacţionează, se influenţează reciproc şi impreună fac orice oraş diferit de altul. Au fost analizate trei comunităţi urbane din oraşul Chişinău, utilizand acest model: Asociaţia Jocurilor Intelectuale (IQuiz), Organizaţia Art-Labyrint şi Comunitatea „Generator Hub”. Această metodologie a permis elucidarea asemănărilor şi diferenţelor dintre aceste comunităţi şi impactul lor asupra celor trei straturi ale oraşului Chişinău.