Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1503 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-05 10:45 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903.03(498) (1) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254) |
SM ISO690:2012 URSULESCU, Nicolae. Some observations on the Cucuteni-Tripolye stone figurines. In: Tyragetia. Serie nouă, 2014, nr. 1(23), pp. 145-153. ISSN 1857-0240. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tyragetia. Serie nouă | ||||||
Numărul 1(23) / 2014 / ISSN 1857-0240 /ISSNe 2537-6330 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903.03(498) | ||||||
Pag. 145-153 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Pornind de la un studiu recent publicat pe această temă (Ţerna 2013), articolul îşi propune să analizeze condiţiile de descoperire, încadrarea culturală şi cronologică şi autenticitatea celor 14 exemplare puse în discuţie, pe baza informaţiilor culese din literatura de specialitate. Sunt completate lacune şi erori de documentare. Cercetarea documentară completează catalogul cu încă şase statuete. Din cele 20 de piese, doar cinci pot fi atribuite, mai mult sau mai puţin sigur, culturii Cucuteni-Tripolie. 14 piese provin dintr-o zonă limitată (Depresiunea Elan-Horincea) şi au fost introduse în circuitul ştiinţifi c în ultimii 25 de ani, fără a exista condiţii de descoperire certe, de către un arheolog amator. Surprinde faptul că într-o arie restrânsă (circa 120 km2) s-au semnalat 14 descoperiri, în timp ce în întreg arealul luat în discuţie (aproape 100.000 km2) au mai apărut doar cinci statuete de piatră. În plus, piesele care provin din această zonă se deosebesc clar de caracteristicile bine cunoscute ale plasticii Cucuteni-Tripolie. Acest fapt se poate explica fie prin existenţa, în zonă, a unui „centru artistic”, cu o valoare mult peste media din restul
arealului Cucuteni-Tripolie, fie prin imitarea actuală, în manieră modernistă, a modelelor cucuteniene. Autorul înclină mai degrabă spre cea de a doua explicaţie, considerând că autenticitatea celor 14 statuete de piatră din Depresiunea Elan-Horincea trebuie pusă serios la îndoială. Deocamdată, datorită numărului redus de piese certe sau plauzibile (Bernaševka, Murgeni, Rudi IX, Fălticeni/
Cucuteni (?), Costeşti), până la descoperirea altora, prin cercetări sistematice şi încadrare cultural-cronologică sigură, orice fel de consideraţii tipologice asupra statuetelor de piatră din mediul Cucuteni-Tripolie nu îşi au rostul. În concluzie, autorul consideră că atunci când se face evaluarea unei descoperiri atenţia trebuie să se îndrepte, în primul rând, asupra cercetării critice a condiţiilor de descoperire (inclusiv a autenticităţii ca izvor istoric) şi de abia după aceea să se treacă la diverse consideraţii de ordin teoretic. |
||||||
|