Contribuţii basarabene la cercetarea limbii române în contextul culturii slave (secolul al XIX-lea)
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
828 17
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-07 10:47
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[930(478)+811.16+811.135.1]"XVIII" (1)
Știința istoriei. Istoriografie (161)
Limbi slave (slavone) (408)
Limbi romanice balcanice (Limba română) (1456)
SM ISO690:2012
DANILOVA, Maria. Contribuţii basarabene la cercetarea limbii române în contextul culturii slave (secolul al XIX-lea). In: Enciclopedica. Revista de istorie a ştiinţei şi studii enciclopedice , 2012, nr. 2(3), pp. 29-36. ISSN 1857-365X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Enciclopedica. Revista de istorie a ştiinţei şi studii enciclopedice
Numărul 2(3) / 2012 / ISSN 1857-365X

Contribuţii basarabene la cercetarea limbii române în contextul culturii slave (secolul al XIX-lea)
CZU: [930(478)+811.16+811.135.1]"XVIII"

Pag. 29-36

Danilova Maria
 
Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 12 februarie 2015


Rezumat

În articol se arată că în istoriografia basarabeană nu există o analiză sistematică a studiilor efectuate de specialiștii basarabeni în domeniul slavisticii, deși cercetători remarcabili precum Polihronie Sârcu (1855-1905) și Alexandru Iaţimirski (1873-1925) sunt menționați în lucrările de referință, ca „fondatorii slavisticii basarabene”. Prezentul articol este dedicat abordării sintetice a lucrărilor lui P. Sârcu și Al. Iaţimirski cu privire la problema limbii române în contextul culturii slavone. În Rusia, romanistica în calitate de disciplină științifică s-a constituit ca parte a slavisticii. Cercetătorii ruși au fost interesați de limba română, folclor, cărți vechi – manuscrise sau imprimate – din punctul de vedere al relațiilor culturale care întotdeaună au existat între lumea slavonă și cea română. La sfârșitul secolului al XIX-ea, oameni de știință, precum V.I. Grigorovici, I.I. Sreznevski, A.I. Sobolevski, au studiat relațiile culturale dintre români și slavi. Lucrările lui P. Sârcu și Al. Iaţimirski au intrat perfect în spațiul de interese științifice ale rușilor. Autorul subliniază probleme de importanță și impactul limbii române asupra înțelegerii epocii culturale slave în sud-estul Europei. Cercetările lui P. Sârcu și Al. Iaţimirski au importanță istorică și pot fi incluse în capitolul „contribuții basarabene” al limbii române și cărților vechi române în contextul limbii slavone.

There is no systemic analysis (in bessarabian historiography) of studies made by some Bessarabian personalities in the field of slavistics. Although some remarkable researchers as Polihronie Sârcu (1855-1905) and Alexandru Iaţimirski (1873-1925) are constantly named in reference works. They are considered to be the “founders of bessarabian slavistics” who imposed this discipline at the beginning of XIXth century as an important field of researches. Our paper is dedicated to synthetic approach of P. Sârcu and Al. Iaţimirski’s works on Romanian language issue in the context of Slavic culture. In Russia, romanistics as science rose as part of slavistics. Russian researchers were interested in Romanian language, folklore, old books – manuscripts or printed – from the perspective of cultural relationships that always existed between Slavic and Romanian worlds. At the end of XIXth century, famous scientists as V. I. Grigorovici, I. I. Sreznevski, A. I. Sobolevski studied cultural relationship between Romanians and Slavs. Thus P. Sârcu and Al. Iaţimirski’s works entered perfectly into area of scientific interests of Russians.

Cuvinte-cheie
slavistica, cultura slavonă, romanistică,

limba română, Basarabia.