Rezumat: Cu ajutorul unui microscop digital, au fost studiate caracteristicile anatomice și morfologice ale zonelor de contact proximale ale dinților permanenți (in vitro), topografia contactelor interdentare pe modele de studiu din supergips. Elaborate clasificările pe tema studiu, schemă computerizată pentru a studia punctele de contact interdentare prin metoda biomecanică statică. Actualitatea: Problema diagnosticului, tratamentului și prevenirii cariei suprafețelor proximale de înaltă calitate este una dintre cele mai importante din lume. Înfrângerea acestei zone este diagnosticată în 73,8% din toate defectele carioase (Лидман Г.Ю. и соавт., 2009). În Rusia, cariile proximale ale dinților posterioare ating 40% (Арнаутов Б. П., 2016). În literatura de specialitate, morfologia și biomecanica contactelor proximale interdentare sunt elucidate însuficient. Scopul cercetării: Studierea caracteristicilor microscopice ale morfologiei, topografiei și biomecanicii punctelor de contact interdentare ale dinților permanenți. Material și metode: Au fost pregătite conform tehnicii generale acceptate fără a face secțiuni subțiri și studiate 120 dinți extrase din motive medicale. Microarhectectonica zonelor de contact ocluzale și interdentare proximale a fost studiată cu ajutorul unui microscop digital portabil „Levenhuk DTX 500 Mobi” (Levenhuk, SUA). Topografia contactelor interdentare a fost studiată pe modele de studiu și la voluntari studenți cu vârste cuprinse între 22 și 26 de ani. Microrelieful zonele de contact proximal la toți dinții are caracteristici comune. Ele constau adesea din mai multe, în medie 2-3, din zone și configurații diferite, asemănându-se astfel cu suprafețe articulare. Dinții frontali la maxila sunt caracterizați prin prezența a două zone longitudinale separate, printr-o creastă subțire de smalț. Trăsăturile biomecanicii contactelor interdentare ale dinților laterali au fost studiate cu ajutorul schemei computerizată „paralelogramul de forță”. Concluzii: 1. Au fost obținute date noi privind morfologia punctelor de contact interdentare pentru toate grupurile de dinți, topografia lor, microarhitectonica zonelor de contact și caracteristicile biomecanicii). 2. Elaborate pe tema două clasificări (Аcte de implementare USMF „Nicolae Testemițanu” din 05.12.2016 și 10.02.2019 la Catedra de anatomie și anatomia clinică), care poate ajuta la diagnosticarea, în planificarea tratamentului, în evaluarea expertă a calității restaurării directe sau indirecte. 3. Contactele proximale interdentare sunt structuri anatomice cu arhitectonică și biomecanică complexe. Forma și zona lor depind de anatomia și funcția dinților.

Abstract: With the help of a digital microscope, the anatomical and morphological characteristics of the proximal contact areas of permanent teeth (in vitro), the topography of interdental contacts on study models were studied. Elaborated classifications on the subject of the study, computer scheme to study the interdental contact points by the static biomechanical method. Actuality: The problem of the diagnosis, treatment and prevention of caries of high-quality proximal surfaces is one of the most important in the world. The defeat of this area is diagnosed in 73.8% of all carious defects (Лидман Г.Ю. и соавт., 2009). In Russia, proximal caries of posterior teeth reach 40% (Арнаутов Б. П., 2016). In the specialized literature, the morphology and biomechanics of proximal interdental contacts are sufficiently elucidated.Objective of the study: To study the microscopic characteristics of the morphology, topography and biomechanics of the interdental contact points of permanent teeth. Material and methods: 120 teeth extracted for medical reasons were prepared according to the generally accepted technique without making thin sections and studied. The microarchitectonics of the occlusal and proximal interdental contact areas was studied using a portable digital microscope “Levenhuk DTX 500 Mobi” (Levenhuk, USA). Interdental contact topography was studied on study models and on student volunteers aged 22 to 26 years. The microrelief of the proximal contact areas in all teeth has common features. They often consist of several, on average 2-3, different zones and configurations, thus resembling articular surfaces. The maxillary front teeth are characterized by the presence of two longitudinal areas separated by a thin enamel ridge. The biomechanical features of the interdental contacts of the lateral teeth were studied with the help of the “parallelogram of force” computerized scheme. Conclusions: 1. New data were obtained on the morphology of interdental contact points for all groups of teeth, their topography, microarchitectonics of contact areas and biomechanics characteristics). 2. Two classifications on the topic were elaborated (Acts of implementation USMF „Nicolae Testemițanu” of 05.12.2016 and 10.02.2019 at the Department of anatomy and clinical anatomy), which can help during the diagnosis, treatment planning, and the expert assessment of the quality of direct or indirect restoration. 3. Proximal interdental contacts are anatomical structures with complex architecture and biomechanics. Their shape and area depend on the anatomy and function of the teeth.