Introducere: Corpul calos reprezintă o structură de importanță majoră pentru funcționarea normală a creierului și dezvoltarea armonioasă a copilului. Datorită particularităților sale este asigurată conexiunea dintre emisfere nu doar structural, dar și funcțional. Agenezia corpului calos este cea mai frecventă malformație cerebrală (1:300 nou-născuți), în circa 80% cazuri asociindu-se cu manifestări neurologice severe. Conținut: Prezentarea expune particularitățile diagnosticului ultrasonografic prenatal – semnele directe și indirecte ale ageneziei corpului calos. Este discutat de asemenea rolul diverselor modalități imagistice în stabilirea acestei malformații, un accent mai deosebit fiind acordat ultrasonografiei prenatale. Imagini reprezentative obținute în cadrul Centrului Medical Repromed sunt prezentate ca ilustrații. Investigația prin rezonanță magnetică, care poate fi de asemenea utilizată în timpul sarcinii, permite o acuratețe mai mare în identificarea și aprecierea structurilor corpului calos. Tomografia computerizată permite stabilirea diagnosticului de agenezie, însă din cauza radiației ionizante nu este inclusă în protocoalele imagistice pentru diagnosticul prenatal al acestei maladii. Concluzii: Agenezia corpului calos necesită o abordare multidisciplinară. Având în vedere asocierea acestei patologii cu o multitudine de anomalii genetice (peste 250), este necesară investigarea minuțioasă a tuturor sistemelor, vârsta gestațională optimă fiind 20-22 de săptămâni de gestație.