Rezistența la antimicrobiene (RA) reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică globală. Prescrierea excesivă și irațională a antibioticelor pentru tratamentul infecțiilor respiratorii acute la copii contribuie la agravarea fenomenului. Scopul lucrării. Evaluarea RA a agenților patogeni bacterieni asociați infecțiilor respiratorii acute (IRA) la copiii cu vârsta sub 5 ani. Material și metode. Studiu prospectiv, descriptiv, care a inclus 138 copii cu vârsta cuprinsă între 2 - 59 luni cu manifestări ale IRA. Probele biologice au fost prelevate prin tehnica aspiratului nazofaringian. RA a fost apreciată conform standardelor EUCAST. Rezultate. Cel mai frecvent agent bacterian identificat a fost Moraxella catarrhalis (32,3%), cu o sensibilitate bună față de majoritatea antibioticelor testate și rezistență sporită la meropenem (14,6%). Staphylococcus aureus, identificat în 23,2% din cazuri, a prezentat rezistență sporită la ampicillină și benzylpenicilină (80%), amoxicilină (82%), piperacilină (76,2%) și ticarcilină (77,8%). Streptococcus dysgalactiae (14,6%,) a prezentat rezistență la macrolide (42-47%), tetraciclină (47,4%) și trimethoprim-sulfamethoxazole (61%). Streptococcus pneumoniae (7,7%) a fost rezistent la benzylpenicillină (80%), la amoxicilina protejată cu acid clavulanic (75%), trimethoprim/sulfamethoxazole (70%), la amoxicilină, ampicillină și cefatoxim (66%). Haemophilus influenzae (9,2%) a fost rezistent la trimethoprim/ sulfamethoxazole (41,67%). 12,6% dintre microorganismele identificate au prezentat bacterii extrem de rezistente precum S. aureus rezistent la meticilină, Burkholderia cepacia, Acinetobacter lwoffii, Klebsiella pneumoniae. Concluzii. Toate izolatele au prezentat rezistență sporită față de cel puțin un antibiotic – o problemă care subliniază importanța realizării testelor de susceptibilitate la antibiotice înainte de inițierea terapiei empirice.

Background. Antimicrobial resistance (AR) is a major global public health challenge. The excessive and irrational prescription of antibiotics for the treatment of acute respiratory infections in children contributes to the worsening of this phenomenon. Objective of the study. AR assessment of bacterial pathogens associated with acute respiratory infections (ARI) in children under 5 years of age. Material and methods. Prospective, descriptive study, which included 138 children aged between 2 - 59 months with manifestations of ARI. The biological samples were taken using the nasopharyngeal aspirate technique. AR was assessed according to EUCAST standards. Results. The most common bacterial agent identified was Moraxella catarrhalis (32.3%), with good sensitivity to most antibiotics tested and increased resistance to meropenem (14.6%). Staphylococcus aureus, identified in 23.2% of cases, showed increased resistance to ampicillin and benzylpenicillin (80%), amoxicillin (82%), piperacillin (76.2%) and ticarcillin (77.8%). Streptococcus dysgalactiae (14.6%), showed resistance to macrolides (42-47%), tetracycline (47.4%) and trimethoprimsulfamethoxazole (61%). Streptococcus pneumoniae (7.7%) was resistant to benzylpenicillin (80%), clavulanic acid-protected amoxicillin (75%), trimethoprim/sulfamethoxazole (70%), amoxicillin, ampicillin and cefatoxime (66%). Haemophilus influenzae (9.2%) was resistant to trimethoprim/sulfamethoxazole (41.67%). 12.6% of the microorganisms identified showed highly resistant bacteria such as S. aureus resistant to methicillin, Burkholderia cepacia, Acinetobacter lwoffii, Klebsiella pneumoniae.Conclusion. All isolates showed increased resistance to at least one antibiotic—a problem that highlights the importance of performing antibiotic susceptibility testing before initiating empiric therapy.