Contribuția Comisiunii Guberniale științifice a arhivelor din Basarabia și, în special a lui Ioan Halippa, la salvgardarea patrimoniului cultural basarabean
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
237 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-18 21:22
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478):008 (16)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
Istoria generală (3880)
SM ISO690:2012
ŞIŞCANU, Elena. Contribuția Comisiunii Guberniale științifice a arhivelor din Basarabia și, în special a lui Ioan Halippa, la salvgardarea patrimoniului cultural basarabean. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 112-113. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 5, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine"
5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022

Contribuția Comisiunii Guberniale științifice a arhivelor din Basarabia și, în special a lui Ioan Halippa, la salvgardarea patrimoniului cultural basarabean

CZU: 94(478):008

Pag. 112-113

Şişcanu Elena
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 7 februarie 2023


Rezumat

Cea care s-a ocupat de cercetarea și salvgardarea patrimoniului cultu-ral, la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, a fost Comisiu-nea Gubernială Științifică a Arhivelor din Basarabia și în special secretarul Comisiunii Ioan Halippa. Instituție creată la indicația organelor centrale, moscovite, paradoxal a contribuit la salvgardarea patrimoniului național, nu numai a documentelor de arhivă dar și a pieselor cu valoare muzeală, având în competența sa colectarea obiectelor de istorie și cultură veche de la diferite organizații și persoane particulare, crearea arhivei istorice guberniale, a muzeului și a bibliotecii și dotarea lor cu obiecte și literatură ce vizează Ba-sarabia și istoria ei. Comisia realiza cercetări științifice în baza materialelor de arhivă in-edite identificate, colecta, descifra și studia actele oficiale ale domnilor Ță-rii Moldovei, aduna obiecte de antichitate, supraveghea cum sunt protejate monumentele de arhitectură, desfășurași alte activități. Chiar dacă arhivele din Basarabia s-au constituit abia la începutul sec. XIX, Comisia și, în special, Ioan Halippa, au contribuit la colectarea documentelor vechi din arhivele particulare ale boierilor basarabeni. Astfel, au fost descoperite și păstrate o serie de cărți domnești, cum ar fi: cartea domnească de la Radu Mihnea, din 1624; cartea domnească de la Grigore Callimachi, din 30 iunie 1763; cartea domnească de la Mihai Suțu (1794); trei cărți domnești (din anii 1608 și 1611) ale domnului Constantin Movilă; cărțile domnești ale domnilor Petru Șchiopul (1576), Radu Mihnea (1617) și Vasile Lupu (1641), precum și dispoziția acestuia (1642) către pârcălabul din Lăpușna referitoare la așezarea Chișinăului în secolele XVI–XVII, care împreună cu alte documente urmau să fie folosite la pregătirea studiului Istoria Chișinăului în documente. Ioan Halippa era preocupat de istorie, arheologie, geografie, etnogra-fie și topografie. El împărtășea opinia că cercetarea toponimelor locale va contribui la elucidarea unor probleme de etnografie. Datorită lui Ioan Ha-lippa avem un șir de studii publicate de el în Analele Comisiei. Ioan Halip-pa a publicat o suită de documente privind istoria orașului Chișinău. A lăsat studii și informații valoroase, atât istorice, cât și etnografice, astăzi relevan-te pentru cercetători și interesați de aceste domenii.