Rolul pieselor de lut în determinarea unor activități și meșteșuguri practicate în așezarea Trinca „Izvorul lui Luca”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
192 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-12 01:13
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2(478) (77)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
SÎRBU, Livia. Rolul pieselor de lut în determinarea unor activități și meșteșuguri practicate în așezarea Trinca „Izvorul lui Luca”. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 108-109. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 5, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine"
5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022

Rolul pieselor de lut în determinarea unor activități și meșteșuguri practicate în așezarea Trinca „Izvorul lui Luca”

CZU: 902/903.2(478)

Pag. 108-109

Sîrbu Livia
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 7 februarie 2023


Rezumat

În comunicare de față vom prezenta colecția pieselor de lut descope-rite în situl Trinca „Izvorul lui Luca” din perspectiva identificării unor eventuale activități economice practicate. Gama vestigiilor lucrate din pastă de lut este destul de bogată și variată. Astfel, greutățile, fusaiolele și mosoa-rele descoperite pot folosi ca dovezi ale practicării torsului și țesutului, iar figurinele zoomorfe (taurine, ovicaprine, porcine, cabaline etc.) indică asu-pra creșterii animalelor. Prezența lingurilor de turnat metalul topit indirect ne vorbește despre practicarea metalurgiei bronzului, iar particularitățile tehnologice și fizico-chimice ale vaselor ceramice de factură grosieră aduce informații cu privire la practicarea olăritului. Un rol aparte l-a jucat și culti-varea cerealelor, care poate fi dedusă din prezența amprentelor de pleavă și paie pe fragmentele de lipitură (podea, pereți, vetre portative), dar și a restu-rilor de cereale. În aceste condiții, putem constata că comunitățile care aupopulat promontoriul de la Trinca este caracteristică economia mixtă, baza-tă pe cultivarea cerealelor şi creșterea animalelor, dar totodată, în paralel mai practicau şi alte meșteșuguri