| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 253 2 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-04-12 13:50 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 94(498):630 (1) |
| Istoria României. Republica România (133) |
| Istoria Africii (24880) |
 SM ISO690:2012NICOARĂ, Marius-Adrian. Crângul – pădurea de suflet a buzoienilor. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, p. 79. ISSN 2558 – 894X. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine Ediția 5, 2022 |
||||||
|
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine" 5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022 | ||||||
|
||||||
| CZU: 94(498):630 | ||||||
| Pag. 79-79 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Pădurea Crâng își are originea în Codrii Vlăsiei, care acopereau mare parte din câmpia Dunării, în estul Munteniei. În Evul Mediu, pădurea purta numele de Frăsinetul și mărginea la vest și sud Buzăul. În secolul XV, Radu cel Mare a înființat Episcopia Buzăului și i-a dăruit 600 de pogoane din Frăsinet, inclusiv pădurea și parcul actual, pădurea episcopiei fiind numită atunci Braniștea. După mai bine de 380 de ani, pe 3 mai 1881, Regele Carol I promulgă Legea nr. 1072 prin care Pădurea Crâng devenea proprietate a municipiului Buzău. A fost nevoie însă de o recentă Hotărâre de Guvern, în 20 ianuarie 2022, pentru ca pădurea să revină în patrimoniul oraşului de la Curbura Carpaţi pentru a putea fi salvată şi transformată în pădure – parc |
||||||
|
|
|
|
