Cercetările arheologice efectuate în perimetrul așezărilor urbane me-dievale de la Orheiul Vechi din valea Răutului (săpături: G. D. Smirnov, P. P. Bîrnea, Gh. Postică ș.a.) și Costești-Gârlea din valea Botnei (săpături: E. Rikman, L. L. Polevoi, E. N. Abâzova, N. Telnov, T. Riaboi, A. Gorodenco, Vl. Vornic ș.a.) au scos la lumina zilei diferite categorii de artefacte de proveniență orientală. Alături de marcherii cunoscuți ai civili-zației lumii orientale, cum ar fi anumite construcții monumentale (moscheie, cavouri, caravanseraiuri, băi publice), instalații de foc (de tip kan, tandâr) specifice regiunilor din Caucaz, Asia Mijlocie, Orientul Apro-piat, în cele două orașe medievale din Moldova au fost descoperite categorii de materiale arheologice reprezentative pentru majoritatea așezărilor urbane întemeiate între granițele vastului imperiu al Hoardei de Aur în secolele XIII–XIV, cum ar fi monedele giucide, oglinzile de metal, anumite obiecte de podoabă și piese de vestimentație. De asemenea, menționăm descoperi-rea unor vase de bucătărie, cum ar fi ceaunele de fontă, recipientele de pia-tră (steatit) și cele din pastă de lut de foarte bună calitate de tip Kashans aualte obiecte realizate din pastă de lut (pușculițe, sferoconusuri, hume, sfeș-nice). Scopul comunicării de față este de a prezenta rezultatele studierii unor aspecte referitoare la problema pătrunderii artefactelor de proveniență orientală în spațiul est-carpatic în perioada secolelor XIII–XIV și, în gene-ral, a circulației mărfurilor din perspectiva unor posibile conexiuni cu schimburile comerciale întreprinse de-a lungul „marelui drum al mătă-sii”,care traversa regiunea din Nord-Vestul Mării Negre spre bazinul Mării Mediteraneene. Se știe că din secolul al XIII-lea și pe parcursul secolului al XIV-lea, Imperiul mongol a avut un rol important în extinderea „marelui drum al mătăsii” cu numeroasele sale încrengături, care lega Orientul cu Occidentul, asigurând ordinea și siguranța caravanelor, prin urmare, un comerț intens între granițele imensului imperiu. În acest context, putem presupune că anumite mărfuri de import de proveniență orientală, cum erau anumite obi-ecte de podoabă sau oglinzile de bronz, vasele de tip Kashan sau recipiente-le de steatit produse în Horezm, veneau pe mare până în portul de la limanul Nistrului, de unde plecau spre diferite destinații, inclusiv la Șehr al-Gedid/Orheiul Vechi și Costești. Rămâne o întrebare deschisă în ce măsură schimburile economice practicate pe porțiunea drumului comercial, care traversa regiunea din Nord-Vestul Mării Negre spre orașele din bazinul Mă-rii Mediteraneene, au influențat evoluția așezărilor urbane din spațiul est-carpatic în secolele XIII–XIV.