Modalități de includere a bu- nurilor imobile cu valoare arhitecturală în circuitul economic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
274 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-10 13:55
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[72.03+33](478) (1)
Arhitectură (635)
Economie. Științe economice (9391)
SM ISO690:2012
ALBU, Svetlana, ALBU, Ion. Modalități de includere a bu- nurilor imobile cu valoare arhitecturală în circuitul economic. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 16-17. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 5, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine"
5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022

Modalități de includere a bu- nurilor imobile cu valoare arhitecturală în circuitul economic

CZU: [72.03+33](478)

Pag. 16-17

Albu Svetlana, Albu Ion
 
Universitatea Tehnică a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 3 februarie 2023


Rezumat

Un număr considerabil al bunurilor imobile cu valoare culturală / ar-hitecturală din Republica Moldova se află în proprietate privată. Caracteris-ticile acestora (suprafața utilă, suprafețele încăperilor de deservire, cerințele față de dotări, posibilitatea amenajării parcării etc.) nu corespund preferințe-lor moderne pe piața imobiliară. Cerințele tehnice impuse acestei categorii de construcții (păstrarea aspectului arhitectural, fațada și structura de rezis-tență etc.) limitează posibilitățile de reconstrucție și ajustare la cerințele actuale ale societății noastre. Însă, amplasarea compactă a acestora (spre exemplu în Nucleul Istoric al Chișinăului) a generat în ultimii ani sporirea valorii pe segmentul de bunuri imobile locative. Preponderent sporul valorii de piață pentru încăperile locative amplasate în clădiri cu valoare istorică (sec. XIX – începutul sec. XX) față de clădirile relativ moderne (mijlocul și sfârșitul sec. XX) este condiționată de posibilitatea închirierii la un preț re-zonabil a încăperilor amplasate în apropierea centrului administrativ al mu-nicipiului. Analiza practicilor internaționale și a preferințelor consumatorilor lo-cali a permis evidențierea posibilităților de ajustare a construcțiilor cu va-loare istorică / arhitecturală la cerințele moderne și includere în circuitul economic. Aparent cea mai simplă cale este conservarea construcției în sta-rea curentă și includerea acesteia în traseele turistice. Însă această modalita-te nu este accesibilă pentru oricare din construcțiile vizate iar pentru propri-etari nu este profitabilă. O altă modalitate cuprinde: reabilitarea fațadelor (ca regulă cu implicarea financiară a municipalităților), reparația capitală pe interior din contul proprietarilor și includerea în circuitul economic prin darea în chirie pe termen scurt prin diferite rețele specializate. A treia cale presupune transformarea construcțiilor vizate într-un produs „exclusiv” pe piața imobiliară.