Actuality. The velamentous insertion of the umbilical cord (VCI) poses serious problems when the umbilical vessels are located in the region of the internal orifice of the cervix, this situation is called vasa praevia, a condition that is associated with high perinatal mortality when not diagnosed prenatally. Purpose. Research on the impact of VCI in the incidence of vasa praevia and maternal-fetal morbidity. Materials and methods. A case-control study for the years 2019-2021 in Gheorghe Paladi municipal clinical hospital, which included 103 patients with VCI in group 1 and 100 patients with central / marginal umbilical cord insertion in group 2. Research results. The study estimated the incidence of VCI 0.54% of all births over 3 years. USG as a prenatal diagnosis established the incidence of VCI in 24% of cases, of which only in 2.9% vasa praevia, which denotes reservations in the prenatal diagnosis. The comparative study showed that VCI presents a true statistical risk for morbidity manifested by: vasa praevia (OR = 5.21, CI-0.59: 45.42 (95%), P ˂ 0.5), IUGR (OR = 4.40, CI-1.20: 16.14 (95%), P ˂ 0.05), antenatal death of the fetus (OR = 5.05, CI-0.57: 44.02 (95%), P ˂ 0.5), preeclampsia (OR = 7,02, CI-2.58: 19.13 (95%), P ˂ 0.01), placenta praevia (OR = 5.44 CI-1.16: 25.52 (95%) P ˂ 0.5), postpartum complications with manual placental abruption (OR = 3.13 CI-1.54 – 6.44 (95%), P ˂ 0.,01), instrumental control of the uterine cavity (OR = 4.5, CI-1.74: 11.6 (95%), P ˂ 0.01). Conclusion. Prenatal diagnosis of VCI associated with the vasa praevia has a significant impact on tactics and birth outcome and reduces maternal-fetal morbidity and perinatal mortality.

Introducere. Inserția velamentosă a cordonului ombilical (VCI) pune probleme serioase atunci când vasele ombilicale sunt situate în regiunea orificiului intern a colului uterin, această situație poartă denumirea de vasa praevia, afecțiune care se asociază cu mortalitate perinatală ridicată în absența diagnosticului prenatal. Scopul lucrării. Cercetarea impactului VCI în incidența vasei praevia și morbiditatea materno-fetală. Material și Metode. Un studiu caz–control pentru anii 2019-2021 în cadrul SCM „Gheorghe Paladi”, care a inclus 103 paciente cu VCI - lotul 1 și 100 - cu inserția centrală/marginală - lotul 2. Rezultate. Studiul a estimat incidența VCI 0,54% din totalul nașterilor timp de 3 ani. USG prenatal a stabilit incidența VCI în 24% cazuri, din care vasa praevia doar în 2,9%, ce denotă rezerve în diagnosticul prenatal. VCI prezintă un risc statistic veridic pentru morbiditatea manifestată prin: vasa praevia (OR-5,21, CI 0,59 - 45,42 (95%), P = 0,1352), RDIU (OR-4,41, CI 1,2 – 16,14 (95%), P = 0,025), moarte antenatală a fătului (OR-5,21, CI 0,59 - 45,42 (95%), P = 0,1352), preeclampsie (OR 7,03, CI 2,58 – 19,13 (95%), P = 0,0001), placenta praevia (OR 5,44, CI 1,16 – 25,52 (95%), P = 0,0316), și complicații postpartum ce a impus decolarea manuală a placentei (OR 3,13, CI 1,54 – 6,44 (95%), P = 0,0016), controlul instrumental al cavității uterine (OR - 4,5, CI 1,74 – 11,6 (95%), P = 0,0018). Concluzii. Stabilirea diagnosticului prenatal al VCI asociat cu vasa praevia are un impact semnificativ asupra tacticii și rezultatului nașterii și reducerii morbidității materno-fetale și mortalității perinatale.