Institutul Patrimoniului Cultural în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi” organizează al treilea an consecutiv Simpozionul Național de Studii Culturale, dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului. Amintim că, tradițional, din 1985, la inițiativa Consiliului Europei, în luna septembrie a fiecărui an țările de pe continentul european celebrează Zilele Europene ale Patrimoniului, inițiativă preluată în 2002 și de Republica Moldova. În anul 2021, Zilele Europene ale Patrimoniului s-au desfășurat sub genericul comun Patrimoniu: incluziunea tuturor. Simpozionul Național de Studii culturale este inclus în lista evenimentelor științifice ale Institutului Patrimoniului Cultural, constituind unul dintre obiectivele Proiectului de cercetare Dimensiunea identitară a artelor din Republica Moldova ca factor activ al dezvoltării durabile a societății în contextul dialogului intercultural European (2020-2023), desfășurat în cadrul Centrului Studiul Artelor al IPC. Cu un mesaj de salut către participanții Simpozionului s-a adresat dr. hab. Victor Ghilaș, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, care a menționat semnificația acestui for științific, ce se desfășoară în spiritul Convenției Faro – 2005, privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, fapt ce confirmă importanța accesului la patrimoniul cultural și luarea în considerare a valențelor acestuia de către fiecare comunitate, care se identifică cu el. În mesajul său de salut, dr. Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a susținut bunele practici ale parteneriatului dintre Institutul Patrimoniului Cultural și Biblioteca Municipală, ce constituie o platformă deschisă pentru întreaga comunitate academică, încurajând acest dialog pentru o cunoaștere mai bună a potențialului patrimoniului din Republica Moldova și a problemelor cu care acesta se confruntă. Ediția a III-a a Simpozionului Național de Studii Culturale și-a desfășurat lucrările în format mixt (prezență fizică și on-line) pe trei secțiuni: Patrimoniul etnografic: expresie a spiritualității și modului tradițional de viață; Patrimoniul artistic – valoare culturală, educativă și economică pentru societatea secolului al XXI-lea; Orașul Chișinău la 585 ani de la prima atestare documentară: istorie, tradiție, patrimoniu cultural, în cadrul cărora au fost prezentate cca 50 de comunicări, susținute de reprezentanți ai mediului academic, universitar, bibliotecilor publice, instituțiilor de cultură din Republica Moldova, România și Germania. Diversitatea tematică a demonstrat interesul față de problemele artei și culturii naționale, iar lucrările Simpozionului au devenit o oportunitate pentru dezbateri întru valorificarea și valorizarea patrimoniului nostru cultural în baza cercetărilor și a schimbului de experiență pe acest palier al științelor umanistice. După un peer-review al comunicărilor, prezentate în cadrul Simpozionului au fost incluse în culegerea de materiale ale simpozionului, Volumul III. Articolele, la fel, au fost structurate în trei compartimente, reieșind din cele ale Simpozionului. Cel mai voluminos și consistent compartiment este Patrimoniul artistic – valoare culturală, educativă și economică pentru societatea secolului al XXI-lea, ce înglobează articole despre cele mai diverse tematici și aspecte din cultura și arta națională. Problemele din domeniul muzicologiei au fost abordate de Victor Ghilaș (Chișinăul muzical: file de istorie (1812-1918), Vasile Chiseliță (Interpreta Valentina Cojocaru: aspecte ale creației de patrimoniu în orchestra „Folclor”), Vasile Grecu (Rolul artei pianistice în cultura muzicală din Basarabia interbelică în raport cu procesul intercultural European), problemele artei teatrale s-au aflat în vizorul cercetătorilor Elfrida Koroliova (Activitatea regizorului Victor Gherlac), Ana Ghilaș (Dramaturgia generației 60-70 în viziunea regizorală a lui Alexandru Cozub), Violeta Tipa (Proiectul Night Guguță: experimente teatrale). Problemele artei cinematografice le-au dezbătut Dumitru Olărescu (Fenomenul Ion Creangă în imagini audiovizuale) și Ana-Maria Plămădeală (Actor de cinema în ipostaza exponentului idealurilor și virtuților „sufletului ancestral”), cele ale dansului popular - Svetlana Talpă (Atribuirea comparativă a trăsături metodologice și aspectuale ale dansului: popular scenic și de caracter). O serie de cercetători s-au axat pe problemele artelor plastic și decorative: Lucia Adăscălița (Narațiunea și rolul acesteia în creația lui Alexei Grabco), Victoria Rocaciuc (Leonid Beleaev – 100 de ani de la nașterea artistului), Constantin Spânu (Repere și inovații artistice în tapiseria Carmelei Golovinova), Ana Marian (Chipuri feminine în sculptura moldovenească). De problemele arhitecturii s-au ocupat cercetătorii Mariana Șlapac (Detalii despre lucrările de construcție în cetarea de piatră a Chiliei) și Aurelia Trifan (Contextul istoric şi aspectele specifice ale arhitecturii întreprinderilor vitivinicole din Republica Moldova). Compartimentul Patrimoniul etnografic: expresie a spiritualității și modului tradițional de viață este reprezentat prin Moștenirea etnografică și folclorică a lui Nichita Smochină (Ștefan Sofronovici), Activitatea dulgherilor și tâmplarilor în bresle, ateliere și fabrici în secolul XIX – mijlocul secolului XX (Elena Madan) și Riturile de trecere și viziunea asupra impurității rituale în ritualurile de maternitate și botez la lipovenii din Republica Moldova (Tatiana Zaicovschi). La compartimentul Cartea ca element al patrimoniului cultural: prezervarea și valorificarea prin digitizare și-au adus, evident, contribuția bibliotecarii din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” și a filialelor. Articolele prezentate țin de Patrimoniul local – sursă de cercetare a Filialei de Arte „Tudor Arghezi” prin prisma lucrărilor de specialitate (Anastasia Moldovanu), HAPEs – repozitoriu electronic al memoriei instituționale la Biblioteca Municipala “B. P. Hasdeu” (Mariana Harjevschi), Bibliografia creatoare de patrimoniu (Lidia Kulikovski), Digitizarea și prezervarea materialului arhivistic privind evoluția istorică și culturală a evreilor din Basarabia (Mariana Cocieru) și Aspecte ale climatului nostru cultural (Vitalie Răileanu). Culegerea Studii culturale, Volumul III va completa fondurile bibliotecilor cu noi și diverse aspecte din cele mai semnificative domenii ale Patrimoniului nostru Cultural.