Proiectele cu categoriile de cetățeni ce urmau a fi eliberați din Gulag erau discutate în diferite instanțe deoarece eliberarea acestora implica consecințe atât economice, cât și politice. Cadrul cronologic al comunicării este determinat de două evenimente majore ce țin de subiectul vizat. Limita cronologică inferioară se referă la Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem „Referitor la amnistie” din 27 martie 1953, iar cea superioară ține de Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS „Cu privire la înlăturarea restricțiilor deportaților care anterior au fost membri ai organizațiilor ilegale, foști comercianți, moșieri, fabricanți, evacuați din Ucraina de Vest, RSSM, RSS Lituaniană, RSS Estonă, RSS Letonă”, semnat la 7 ianuarie 1963. În comunicare, în baza materialelor inedite din fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova, ale Depozitului Special al Serviciului de Informații și Securitate a Republicii Moldova, a memoriilor supraviețuitorilor și a literaturii de specialitate vom descrie cum a decurs eliberarea basarabenilor din Gulag, dar și restricțiile ce le-au fost impuse. Un spațiu vast vom acorda modalității de supraviețuire în condițiile în care familiilor eliberate nu li se permitea să locuiască în RSSM, și, respectiv: fi e erau forțate să se întoarcă în locurile de detenție, fi e să se stabilească cu traiul în RSS Ucraineană. În mod special ne vom referi la activitatea de supraveghere a acestor familii de către Securitatea sovietică.