Rezultatele preliminare ale cercetării arheologice din situl Abri 122 din Cheile Vârghișului - Munții Perșani
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
274 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-04 19:43
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903"632/633"(498) (2)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
SM ISO690:2012
COSAC, Marian, MURATOREANU, George, ALEXANDRU, Radu, NIȚĂ, Loredana, VEREȘ, Daniel, BUZEA, Dan Lucian, HUBAY, Katalin, HAMBACH, Ulrich, SCHMIDT, Christoph, DUMITRAŞCU, Valentin, VASILE, Ștefan, CUCULICI, Roxana. Rezultatele preliminare ale cercetării arheologice din situl Abri 122 din Cheile Vârghișului - Munții Perșani. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 26, 20-21 octombrie 2016, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2016, Ediția 26, p. 14. ISBN 978-9975-87-139-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 26, 2016
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
26, Chisinau, Moldova, 20-21 octombrie 2016

Rezultatele preliminare ale cercetării arheologice din situl Abri 122 din Cheile Vârghișului - Munții Perșani

CZU: 902/903"632/633"(498)

Pag. 14-14

Cosac Marian1, Muratoreanu George1, Alexandru Radu2, Niță Loredana1, Vereș Daniel3, Buzea Dan Lucian4, Hubay Katalin5, Hambach Ulrich6, Schmidt Christoph6, Dumitraşcu Valentin7, Vasile Ștefan8, Cuculici Roxana8
 
1 Universitatea Valahia din Târgoviste,
2 Directia Judeteana pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural National Dambovita, Târgovişte,
3 Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, Cluj-Napoca,
4 Muzeul Carpaţilor Răsăriteni,
5 Universitatea Debrecen, Ungaria,
6 Universitatea Bayreuth,
7 Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română,
8 Universitatea din Bucureşti
 
 
Disponibil în IBN: 27 iunie 2022


Rezumat

Cheile Vârghișului reprezintă principalul areal carstic al Munților Perșani, situat în extremitatea nordică a acestora, la limita cu Munții Harghita. În cadrul acestuia au fost identifi cate peste 130 de peșteri, amplasate pe patru nivele de carstifi care. Dacă interesul pentru speologie s-a manifestat de timpuriu, din punct de vedere arheologic potențialul acestora a fost evidențiat de Podek Ferenc, cel care a publicat în 1911 rezultatele săpăturilor din 15 peșteri. În anii 1941-1942 Maria Mottl a reluat cercetarea arheologică. O descriere amplă, efectuată în 1952-1955 și 1957-1958, a 65 de peșteri, o datorăm speologilor Tr. Orghidan și Margareta Dumitrescu. În anul 1969 Lucian Roșu a efectuat săpături în peșterile Calului și Tătarilor, dar rezultatele nu au fost publicate. Din anul 2013 au fost reluate cercetările arheologice în peștera Calului, Abri 122 și peștera Ursului. Rezultatele indică un potențial ridicat pentru perioada paleoliticului mijlociu. Probele prelevate din partea inferioară a nivelului de locuire din Abri 122 a oferit o vârstă de >43.4 ka BP, la limita datării radiocarbon, iar estimarea preliminară IRSL – o vârstă de cca 70 ka. Materialul litic a fost recuperat în asociație cu faună provenind de la erbivore de talie mare (Bos/ Bison), cu urme de descărnare, și medie (Capra), canide (Canis lupus) și urs (Ursus spelaeus). Au fost identifi cate trei piese din materiale dure de origine animală cu o evidentă morfologie de vârf. Analiza preliminară a acestora a confi rmat faptul că două dintre acestea au fost utilizate.