Articolul precedent |
Articolul urmator |
284 7 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-31 11:41 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478):2”1944-1965” (2) |
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
Istoria generală (3880) |
SM ISO690:2012 FUŞTEI, Nicolae. Situaţia religioasă din RSSM, în anii 1944-1965. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 28, 18-19 octombrie 2018, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2018, Ediția 28, pp. 39-40. ISBN 978-9975-87-431-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Ediția 28, 2018 |
||||||
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei." 28, Chisinau, Moldova, 18-19 octombrie 2018 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(478):2”1944-1965” | ||||||
Pag. 39-40 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Pentru a înţelege cauzele, etapele, formele şi metodele de luptă a partidului şi statului sovietic îndreptate spre îngrădirea libertăţilor religioase, în cadrul căreia se rezolvau sarcinile practice pentru micşorarea numărului comunităţilor religioase, a slujitorilor cultelor, ritualurilor religioase, a credincioşilor, este necesar să clarificăm situaţia din fiecărei asociaţie religioasă care acţiona în teritoriul RSSM. În această perioadă în RSSM activau legal următoarele culte religioase: Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi, Cultul Mozaic (Iudaic), Cultul Creştin Evanghelist-Baptist, Cultul Adventist de Ziua a 7-a, şi cultul Molocanilor. Pe lângă cele enumerate, mai funcţionau ilegal câteva asociaţii religioase „antisovietice”, „totalitare”: inochentiştii, Martorii lui Iehova, Penticostalii, Adventiştii reformaţi şi menoniţii. Cunoscând situaţia religioasă vom avea posibilitatea să evaluăm adevărata valoare a succeselor politicii statului şi partidului în cazul fiecărei comunităţi religioase, dar şi faţă de confesiune în general, precum şi compararea situaţiei confesiunilor între ele. În scopul de a corela punerea în aplicare a politicilor anti-religioase în diferite perioade ale statului sovietic pare a fi utilă compararea cu unele date statistice din etapele anterioare: 1943-1948; 1948-1954. În luna iulie 1944 în republică funcţionau 722 comunităţi religioase: 600 ortodoxe, 21 lipoveneştii, patru comunităţi catolice, 79 comunităţi baptiste, 13 comunităţi adventiste, două comunităţi ale molocanilor şi 13 comunităţi iudaice. În acelaşi timp în RSSM se numărau mai multe lăcaşuri de cult închise, dintre care 343 ortodoxe. Spre sfârşitul perioadei cercetate în RSSM erau înregistrate 292 comunităţi religioase: 197 biserici ortodoxe, deservite de 204 preoţi şi diaconi (inclusiv un arhiereu); una – romano-catolică; nouă – lipovene, 71 – ale creştinilor evanghelişti-baptişti, 13 – adventiste, una – a molocanilor, şi o comunitate iudaică. În total au rămas funcţionale doar 40% din numărul comunităţilor care activau în RSSM în anul 1944. Noua politică antireligioasă de la sfârşitul anilor ‘50 - mijlocul anilor ‘60, a avut impact asupra activităţii fiecărei din comunităţile religioase din republică şi a situaţiei religioase din întreaga ţară. |
||||||
|