Subiectul prezentului studiu îl constituie problema breslelor şi emblematica lor din Basarabia epocii moderne. Considerentul abordării problematicii date este dictat de faptul că cercetarea organizării breslelor de aici prin prisma emblematicii corporative, mai ales prin manifestările ei sigilografice, are o pondere importantă în ansamblul investigaţiilor efectuate în domeniul istoriei. Actualitatea unei cercetări speciale dedicate emblematicii breslelor basarabene, în special a celor chişinăuiene, unde acestea erau cele mai multe, se susţine de necesităţile reale ale istoriografiei contemporane. Abordarea temei este accentuată de obiectivul istoriei naţionale ce caută a promova adevărul, în virtutea unor lucrări heraldice şi sigilografice noi şi a documentelor insuficient valorificate până în prezent. Studiile date sunt oportune, graţie problemelor urbanismului, autoadministrării, organizării comunităţilor etnice şi profesionale, a imaginarului urban, care pot completa paginile de istorie a Basarabiei, mai cu seamă acum, când se impune în mod imperios necesitatea de a elabora o sinteză a istoriei acestei provincii româneşti dintre Prut şi Nistru. În categoria surselor istorice sigilografice, care ilustrează plastic dezvoltarea economiei, un rol important îl au sigiliile provenind de la bresle. Arta heraldică şi mărturiile sigilare aduc în atenţia cercetătorilor aspecte inedite ale vremurilor trecute. Cercetarea, analiza şi descrierea mai amănunţită, decât s-a făcut până în prezent, a tiparelor sigilare va contribui la o mai bună cunoaştere a istoriei acestor asociaţii profesionale şi a meşteşugurilor din Basarabia la general şi din Chişinău în particular. În studiul de faţă autorul îşi propune să reconstituie o istorie a meşteşugurilor care au format bresle în Basarabia, a formării, evoluţiei şi răspândirii breslelor în lumina izvoarelor sigilografice cuprinse în cadrul cronologic a secolului XIX - începutul secolului XX. Baza sursologică a reconstruirii evoluţiei istorice a emblematicii corporative basarabene se compune, în primul rând, din surse sigilografice care sunt cunoscute într-un număr mic, dar relativ mai mare faţă de alte surse de ordin iconografic. În sprijinul cercetării date se aduc şi unele izvoare documentare provenite de la bresle: statute, regulamente, diplome, registre de socoteli, tabele cartografice, hotărâri administrative etc., întărite cu peceţi, majoritatea cărora se conservă în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova. Noutatea comunicării constă în faptul că materialele provin din fondurile Dumei Orăşeneşti, Camerei de stat a Guberniei Basarabia, Upravei meşteşugurilor din Chişinău ale A.N.R.M. care au fost depistate la momentul de faţă şi care nu au fost valorificate din punctul de vedere ce interesează cercetarea dată. Trebuie de menţionat faptul că nu de la toate breslele din Basarabia cunoaştem vestigii sigilare, deoarece unele s-au pierdut, datorită vicisitudinilor vremurilor, iar altele rămân a fi identificate, prin cercetări sigilografice viitoare. Dintre cele 15 sigilii de bresle evocate, majoritatea sunt atribuite asociaţiilor profesionale din Chişinău. Aceste izvoare istorice, prezintă în acelaşi timp, într-un fel aparte, stadiul de evoluţie a artei gravării, îndemnarea şi talentul meşterilor pecetari. De asemenea, putem afirma, că izvoarele sfragistice, provenind de la bresle au un rol important în aprofundarea cercetărilor istorice, alături de izvoarele documentare, datorită cuprinderii unei problematici economicosociale pe care o înfăţişează. Acest fapt permite o percepere nuanţată a breslelor ca formă şi produs medieval ce s-a perpetuat în epoca modernă primind forme şi elemente distinctive.