Investigaţii non-invazive pe artefacte de bronz datate la sfârşitul Epocii bronzului. Provocări, aşteptări şi rezultate
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
253 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-07 09:51
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2”637”(498) (2)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
LAZANU, Ciprian-Cătălin. Investigaţii non-invazive pe artefacte de bronz datate la sfârşitul Epocii bronzului. Provocări, aşteptări şi rezultate. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 28, 18-19 octombrie 2018, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2018, Ediția 28, p. 14. ISBN 978-9975-87-431-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 28, 2018
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei."
28, Chisinau, Moldova, 18-19 octombrie 2018

Investigaţii non-invazive pe artefacte de bronz datate la sfârşitul Epocii bronzului. Provocări, aşteptări şi rezultate

CZU: 902/903.2”637”(498)

Pag. 14-14

Lazanu Ciprian-Cătălin
 
Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" Vaslui
 
 
Disponibil în IBN: 23 iunie 2022


Rezumat

Un lot de 35 de obiecte de bronz au fost investigate non-invaziv prin utilizarea unui spectometru mobil Niton XL3 utilizând metoda fluorescenţei de raze X, timpul de analiză fiind de 60 de secunde, iar datele au fost prelucrate prin utilizarea softului Thermo Niton. Rezultatele obţinute au arătat că obiectele au fost confecţionate din aliaj Cu-Sn, în diverse procente, şi care conţineau şi o serie de elemente secundare, aparatul utilizat putând identifica un număr de 22 astfel de elemente. Rezultatele investigaţiilor au fost comparate cu alte obiecte de bronz, asemănătoare din punct de vedere tipologic şi datate în acelaşi orizont cronologic. Analizele structurală, chimică şi isotopică ne permit să identificăm tehnologia metalurgică antică de turnare şi prelucrare a artefactelor şi eventuala sursă a materiilor prime utilizate. Tot prin intermediul acestor analize, se poate observa distribuţia spaţială a unor obiecte de bronz care au sunt caracteristice prin anumite elemente compoziţionale, trasee de distribuţie şi circulaţie a obiectelor metalice. Identificarea elementelor secundare şi cantitatea procentuală a acestora ne pot furniza date despre modul în care obiectele de bronz au fost tratate în timpul procesului metalurgic. Cele mai utile elemente secundare sunt Ag, Sn, Bi, Pb şi Zn alături de As şi P, care au un anumit comportament în timpul topirii minereului, al turnării şi apoi retopirii bronzului. Prezenţa As în cadrul elementelor identificate oferă indicii legate de tipul de minereu utilizat: minereurile sulfidice conţin suficient As şi sunt disponibile pentru extracţie şi prelucrare în condiţii optime. În analiza datelor metalografice trebuie să luăm în calcul faptul că elementele secundare vor trece din minereu în artefact după anumite criterii. Ag, Sn, Bi vor trece împreună cu Cu în cantităţi aproximativ egale, la fel şi Pb şi Zn. Fe şi Si vor forma zgura şi vor antrena cu ele şi Al şi Mg, iar Ni şi Co vor merge atât în zgură cât şi în materialul topit. As, Sb şi P fie se vor volatiliza fie vor rămâne împreună cu Cu.