The reasoning about global energy space leads an essence of scientific research discussion not only to spatial character of the area and energy resource potential, but points to the existence of the immutable connection between such space and national security issue. Evidence of judgments consists just in the fact that the trends of security maintenance are closely related to energy problematics. As a result such a relationship affects both bilateral and multilateral relations between states and oil and gas companies. For the most part just such international processes have to predetermine the trend of the evolution of the global energy space. It is a consistent pattern that the last one that has been constantly undergoing through transformation process will always suffer from the impact of its multilateral influence. It is a question of influence of the foreign policy factor, stratification of geopolitical fields, and also the pipeline policy, which is based mostly on the national interests of the state. In traditions of the international-political analysis the posing of global energy space in the context of modern system of international relations actualizes a question of system influence of integration processes and models of energy resource content on its smooth constitution and development. Thus mainly a regional character of energy integrations, acts as a fundamental principle of its formation. In spatial sense it is a question not only of separate energy alliances making „a physical” basis of global energy space, but both about tendencies, long-lasting relationships, capable to influence a general configuration of geopolitical forces interested in development of such a space. The main purpose of the proposed article is consideration of the global energy space in the unity and cooperation with national security issue. In the context of contemporary geopolitical realities, in our opinion, such a formulation of objectives, as well as possible, reflects the project thinking of actors about the development of hydrocarbon deposits. Such an approach to the analysis of global energy space doesn’t exclude the reference to the basic geopolitical forces dominating on its open spaces, including a specific geographic area in which the interests of these forces intersect and interact. On the assumption of proposed approach, it becomes obvious why aspirations of actors to be fixed in energy-rich areas should inevitably be regarded as the next attempt to take a maximum quantity of geostrategic benefits from such a presence. In this context the fastening question is a question of survival rate of the state, and accent on a geographical component is essential as the analysis of the processes gaining weight and strength in the world scene, not just once have been showing the word a strong attachment of actors to zones with a strongly pronounced energy resource landscape. In its extreme expression a set of such zones acts as a composed element of global energy space, mappable predetermining the passage of oil and gas routes and, hence, its main development. In this context energy integration processes provide „banding” of separate zones of geographical space in subregional energy micro spaces with characteristic models of development of relationships. Let's note the importance of illumination of global energy space from a position of the basic forces dominating on its spaciousness, supposing thus „influence” of geopolitics of national security on its gradual institutionalization. The last is considered as a strategy of mastering of the energy space whose outcome represents its inertial development.

În cadrul discursurilor teoretico-științifice referitor la spațiul energetic global opiniile se concentrează nu doar asupra caracterului spațial și însăși al potențialului resurselor energetice, cât se evidențiază o legătură interdependentă a acestui spațiu cu chestiunile securității naționale. Argumentele în favoarea acestor opinii se bazează pe faptul, că tendințele de asigurare ale securității naționale sunt în strâns contact cu problematica resurselor energetice. Ca rezultat, o astfel de interdependență nu poate să nu afecteze relaţiile bilaterale şi multilaterale în domeniul energetic atât între state, cât şi între corporaţii. În majoritatea cazurilor anume astfel de procese anticipă și definesc tendințele evoluției spațiului energetic. În mod logic, aceste tendințe, care permanent sunt influențate de procese transformatorii, reflectă impactul acțiunii multiple asupra sa a numitelor procese. Este vorba despre influenţa factorilor externi, suprapunerea câmpurilor geopolitice, precum şi politica conductelor de transport a resurselor energetice, bazate pe interesele naţionale ale statelor. În tradiţia de analiză politică internaţională poziționarea spațiului energetic global în cadrul sistemului contemporan al relațiilor internaționale actualizează problematica interacțiunii sistemice a proceselor integraționiste cu modelele componentelor energetice și influența acestora asupra constituirii și dezvoltării lui benefice. De menționat, că caracterul regional predominant al integrării energetice evoluează în calitate de principiu fundamental. În sensul poziționării spațiale este vorba nu doar despre unele asociații energetice care ar constitui „baza fizică” a spațiului energetic global, cât despre tendințe și relații durabile de lungă durată, care ar putea influența configuraţia generală de forțe geopolitice, cointeresate în dezvoltarea unui astfel de spațiu. Obiectivul principal al articolul propus este de a identifica problematica spațiului energetic global ca element unic de cercetare și interacțiune cu problematică securității naționale. În opinia noastră, în actualul context al realităţilor geopolitice o astfel de formulare a obiectivelor reflectă pozițiile actorilor privitor la utilizarea zăcămintelor de hidrocarburi. Propunerea noastră de a analiza spațiului energetic nu exclude recurgerea la studierea principalelor forțe geopolitice care domină aceste spații, inclusiv specificul de zona geografică în care interesele acestor forţe interacţionează şi se intersectează. Reieșind din aceasta, este evident răspunsul de ce dorinţa actorilor de a-și găsi punct de sprijin în zonele bogate energetic este considerată ca încă o încercare de a obține din această prezenţa un maximum de avantaje geostrategice. Menționăm importanța elucidării problematicii spațiului energetic global din perspectiva forțelor fundamentale, predominante pe întindere, admițând „influenţă” geopoliticii securității naționale asupra procesului de constituire a acestuia. Acesta din urmă este vizualizat ca o strategie pentru dezvoltarea spațiului energetic, rezultatul căruia devine dezvoltarea inerțială.