Accesibilitatea la locuri de joacă pentru copii între (in)echitate spațială și vulnerabilitate socială. Analiză comparativă: municipiile Iași și Bacău
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
424 18
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-26 18:02
SM ISO690:2012
BĂNICĂ, Alexandru, ROŞU, Lucian, ȘERBAN, Lucian, MUNTELE, Ionel. Accesibilitatea la locuri de joacă pentru copii între (in)echitate spațială și vulnerabilitate socială. Analiză comparativă: municipiile Iași și Bacău. In: Present Environment and Sustainable Development, Ed. 17, 3 iunie 2022, Iași. Iași: 2022, Ediția 17, pp. 87-88.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Present Environment and Sustainable Development
Ediția 17, 2022
Simpozionul "Present Environment and Sustainable Development"
17, Iași, Romania, 3 iunie 2022

Accesibilitatea la locuri de joacă pentru copii între (in)echitate spațială și vulnerabilitate socială. Analiză comparativă: municipiile Iași și Bacău


Pag. 87-88

Bănică Alexandru1, Roşu Lucian1, Șerban Lucian2, Muntele Ionel1
 
1 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi,
2 Colegiul Național „Gh. Vrănceanu”, Bacău, România
 
 
Disponibil în IBN: 9 iunie 2022


Rezumat

În strânsă legătură cu spațiile verzi și, în general, cu ariile de recreere, analiza locurilor de joaca pentru copii din intravilanul orașelor, reprezintă o tematica importantă și actuală pentru geografia urbană, socială și culturală, dar și pentru geografia mediului sau planificarea teritorială. Copiii reprezintă, oarecum paradoxal, o categorie socială deseori neglijată și chiar marginalizată iar problematica planificării urbane le este rareori dedicată în mod explicit. Scopul cercetării de față este realizarea unui studiu integrat referitor la calitatea și accesibilitatea populației din orașele Iași și Bacău la spațiile de joacă pentru copiii (SJC). Multe apărute recent, în interiorul sau în apropierea unităților de învățământ, în cadrul parcurilor preexistente sau, independent, în cartiere rezidentiale, inclusiv în celei noi, SJC reprezintă spații publice ale interacțiunii umane, ale mișcării și recreerii. Evaluarea noastră se referă cu precădere la SJC publice din incinta marilor habitate colective cu acces liber, analiza referindu-se la situația actuală a distribuției spațiale a acestora, a accesibilității populației la aceste servicii, a calității infrastructurii corespunzătoare și a atractivității lor în cadrul organismului urban. Este un studiu comparativ și exploratoriu care pune în paralel două dintre orașele importante ale Regiunii Nord-Est a României vizând o explorare empirică a situației de pe teren și realizând, în prima etapă, un inventar, care in prezent lipsește într-o variantă completă și actualizată, la primăriile celor două municipii. Analiza spațială realizată cu intrumente SIG arată ariile situate favorabil și pe cele periferice în raport cu aceste utilități urbane. Calculul distanței-timp spre SJC pune în evidență ariile cu o slabă acoperire și unde accesul la un loc de joacă presupune o deplasare foarte lungă. Rezultatele sunt puse în relație cu structura demografică a cartierelor celor două orașe și cu necesitățile legate de prezența unor contingente semnificative de familii cu copii. Complementar, analizăm și problematica locurilor de joacă din incinta grădinițelor și școlilor la care nu au acces toți copiii, ci doar cei arondați acestor instituții. Studii de caz punctuale complează și aprofundează analiza iar, în final, secțiunea dedicată discuțiilor și concluziilor, introduce chestiuni privind rolul in plan social/comunitar al acestor spații și atrage atenția asupra problemelor, dar si a oportunităților completării și creșterii calității acestei infrastructuri esențiale unor orașe echitabile, locuibile și durabile.