În toamna anului 2015 specialiştii Agenţiei Naţionale Arheologice, au întreprins investigaţii de salvare a tumulului nr. 8, situat pe teritoriul or. Cimişlia. Spre est de mormântul principal nr. 3 (eneolitic, jefuit sau distrus în vechime), a fost realizat un complex de cult format din şase pari, plasaţi vertical în gropi adâncite în solul antic de călcare, grupate câte trei în două şiruri paralelele. În patru gropi s-au păstrat părţile inferioare a parilor de lemn, în doua dintre acestea, spaţiul dintre par şi perete a fost căptuşit cu pietre, pentru o mai bună fi xare a parilor. Ulterior, în jurul mormântului şi complexului de cult a fost săpat un şanţ circular deschis cu intrare dinspre vest. Solul excavat din şanţ a format corpul primei mantale, iar peste poalele ei a fost realizată o platformă circulară de piatră. În nord-vestul mării Negre, complexe de cult similare au mai fost descoperite la Crasnoe (tumulul 9), Cazaclia (tumulul 3), Tochile Răducani, Cubei (tumulul 1) şi Sărăteni (tumulul 1). Majoritatea mormintelor principale în tumulii respectivi au fost jefuite sau distruse în vechime, în jurul lor fi ind săpate şanţuri deschise în partea vestică iar primele mantale au fost înconjurate de ringuri de piatră. Din cele două morminte principale de la Sărăteni, mormântul nr. 7 nu a suportat intervenţii ulterioare. El se remarcă printr-un inventar bogat format dintr-un inel de aur, brăţări alcătuite din pandantive ce imitau dinţii de lapte de cerb şi o serie de mărgele confecţionate din os. V.G. Petrenko, E.V. Jarovoj şi L.V. Subbotin sunt de părere că mormintele eneolitice principale jefuite şi respectiv complexele de cult adiacente acestora, ar putea fi atribuite grupului de morminte tumulare de tip Hadjider, răspândit în nord-vestul Mării Negre la mijlocul - a doua jumătate a mil. IV a. Chr. Vestigiile la care ne-am referit prezintă un interes deosebit pentru studierea şi cunoaşterea vieţii spirituale şi culturale a comunităţilor de păstori ce au populat nord-vestul Mării Negre în a doua jumătate a mil. IV a. Chr.