This article is centred on the issue of nationalism in the period between the two World Wars in Romania; the efforts of “the young generation” are to be enlightened, but especially Cioran and Ionescu’s reaction to political and social transformations. The ideology of the generation was to follow Nae Ionescu in his nationalism and to get Romania out of its cultural isolation. Some representatives of the generation kept only their quality of witnesses not directly involved in the events, such as Ionescu, others took advantage of the political events and fulfil their destinies, even if by choosing to exile themselves; the most lost their ways in the communist Romania or they died in its communist prisons. The article also insists on the manner whether Ionescu and Cioran accepted or not the social, cultural and political reality of their time. I was interested in their unity or on the contrary divergences found and considered especially by means of the articles produced by both of them in the Romanian period, before their exile, by means of their essays or memories published later on. Some aspects of their ideological identity are analysed here. Why do they belong to the same young generation, and especially what are the elements recurrent and identified? In what they produced concerning the Romanian nationalism in the period mentioned above?

Acest articol se centrează pe problema naţionalismului românesc în perioada dintre cele două Războaie Mondiale. Am insistat asupra eforturilor ,,tinerei generaţii”, dar mai ales asupra reacţiilor lui Cioran şi ale lui Eugen Ionescu la transformările politice şi sociale. Ideologia generaţiei a fost aceea de a-l urma pe Nae Ionescu în naţionalismul său şi de a scoate România din izolarea ei culturală. Unii dintre reprezentanţii generaţiei şi-au păstrat doar calitatea de martori, fără a se implica direct în evenimente, precum Eugen Ionescu, alţii au profitat de evenimentele politice şi s-au realizat, chiar luând calea exilului. Dar cei mai mulţi s-au pierdut în România comunistă sau au murit în închisorile acesteia. Articolul insistă şi asupra modalităţii în care Cioran şi Eugen Ionescu au acceptat sau nu realităţile socialem culturale, politice ale timpurilor. M-a interesat atât unitatea, dar şi divergenţa lor considerată, în special, prin intermediul articolelor produse de către aceştia în perioada lor românească, înaintea exilului, sau prin intermediul eseurilor şi a memoriilor publicate ulterior. Unele dintre aspectele identităţii lor ideologice sunt analizate aici. De ce aparţin aceleiaşi generaţii şi, mai ales, care sunt elementele recurente în literatura produsă de ei în perioada naţionalismului românesc?