Utilizarea eficientă şi eficace a asistenţei financiare de pre-aderare reprezintă cheia succesului procesului de integrare în structurile europene. Absorbţia fondurilor europene trebuie abordată din perspectiva randamentului pe care aceasta îl produce. Momentul aderării la Uniunea Europeană nu reprezintă un punct final ci doar un alt început într-un nou context. Cu cât gradul de dezvoltare al unui stat candidat este mai apropiat de nivelul mediu al statelor membre, cu atât „şocul" aderării este mai ate¬ nuat şi ritmul de armonizare cu celelalte state este mult mai rapid. Procesul de integrare europeană este dinamic şi nelimitat. Harta Uniunii Europe¬ ne se prezintă ca un puzzle de regiuni cu grade diferite de dezvoltare şi cu viteze variate de armonizare. Prezenta lucrare îşi propune să analizeze situaţia fondurilor PHARE în România sub aspectul numărului de proiecte implementate, valorii contractate, valorii plătite şi a ratei de absorbţie. De asemenea, oferă, pe baza unei analize de structură în plan statistic, o imagine de ansamblu asupra distribuţiei teritoriale a asistenţei PHARE din perspectiva subprogramelor finanţate, identificând plusurile incontestabile ale spriji¬ nului Uniunii Europene asupra modernizării şi dezvoltării economice şi sociale ale României, dar şi minusurile sistemului românesc în utilizarea eficientă şi deplină a asistenţei comunitare. În perspectiva extinderii Uniunii Europene, Republica Moldova poate învăţa din experienţa României, mai ales din greşelile acesteia, în utilizarea sprijinului comunitar.