Articolul precedent |
Articolul urmator |
351 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-06-19 12:39 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
069.51:77.03:58 (1) |
Muzee. Expoziții permanente (505) |
Fotografie și activități similare (64) |
Botanică (1748) |
SM ISO690:2012 DOHOT, Mihai, NICHIFOROV, Vladimir. Mărturiile fotografice ale compozițiilor biologice executate de Franz Ostermann în colecțiile MNEIN. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Programul și rezumatele comunicărilor, Ed. Ediția XXXII, 22 octombrie 2021, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2021, Ediția XXXII, pp. 40-41. ISBN 978-9975-3268-3-4. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii Ediția XXXII, 2021 |
||||||
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii" Ediția XXXII, Chişinău, Moldova, 22 octombrie 2021 | ||||||
|
||||||
CZU: 069.51:77.03:58 | ||||||
Pag. 40-41 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În ultima jumătate de secol, abordarea științifică a fotografiilor din sfera științelor naturii a scăzut dramatic. Avem în vedere, în primul rând, moștenirea lăsată de soții Ostermann în acest domeniu. Imaginile, dacă au fost folosite, doar în scop pur decorativ, fără vreo analiză și un nivel minim de interes, deși atenția față de natură atât a lui Franz, cât și a Albinei, a fost una deosebită ca pondere față de celelalte domenii de cercetare. Este și de înțeles că primii organizatori ai colecțiilor muzeului conștientizau faptul că păstrarea patrimoniului natural este prioritar și că, dacă nu ne vom îngriji de natură, confortul omului pe acest plai va dispărea și, odată cu el, se vor altera și legăturile omului cu natura, iar obiceiurile și tradițiile seci nu-și vor avea rostul într-o societate debusolată. Aceștia înțelegeau, ca nimeni alții în acea perioadă, că depărtarea de natură și de tradițiile autentice ar aduce cu sine transformări iremediabile în societate. Consider că acesta a și fost mesajul primei expoziții a Muzeului Zemstvei și inclusiv a activității acesteia în prima jumătate a secolului XX. Un loc central, în cadrul expoziției, îl aveau compozițiile biologice documentate pe negativele fotografice păstrate la MNEIN, analizate acum în premieră, o caracteristică uimitoare a cărora era reprezentarea sistemică și într-o armonie perfectă detaliată prin fiecare exponat taxidermic expus. Un aspect deopotrivă important și foarte interesant este și poziționarea inițială a acestor compoziții și exponate taxidermice în sălile muzeului. Cât n-ar fi de straniu, atât arhitectura și decorul exterior, cât cel interior, par să fie într-o armonie perfectă cu vitrinele din interior. Chiar dacă, în unele cazuri, aceste grupuri biologice erau alcătuite din câteva zeci de exponate taxidermice, toate se integrau în ariile tematice bine stabilite. În același timp, reușind să călătorească prin Europa și Imperiul Rus, în cadrul unor expoziții internaționale, Franz Ostermann și-a câștigat notorietatea printre maeștrii în materie ai timpului, fiind recunoscut în acest domeniu prin mai multe premii cu care a fost recompensat. Exponatele realizate de prim-preparatorul Muzeului Zemstvei Guberniale din Chișinău uimesc până acum prin minuțiozitatea și realismul executării lor. Analizând pe lângă exponatele taxidermice și compozițiile biologice, și tipul vitrinelor în care au fost amplasate, am sesizat asemănarea uimitoare între acestea și cele care sunt și în prezent folosite în marile muzee din Europa. În materialul înaintat spre dezbatere sunt prezentate imaginile fotografice din colecția de negative pe sticlă a MNEIN, în cea mai mare parte inedite, și care nu s-au regăsit până acum în publicațiile științifice naționale și din străinătate. |
||||||
|