În data de 7 februarie 2021 s-au împlinit, din păcate, nemarcați în nici un mod, datorită actualei pandemii cu care se confruntă omenirea, 90 de ani de la trecerea la cele veșnice a unuia dintre cei mai cunoscuți compozitori, profesori, respectiv, culegători de folclor pe care Banatul ia dăruit culturii române universale: Ion Vidu. Născut la Mânerău (comuna Bocsig, județul Arad de astăzi) în 17 decembrie 1863, studiind la Arad, iar apoi desfășurându-și activitatea de învățător confesional român pe rând în satele din zonă, la Preparandia din Arad și apoi, până la finalul vieții (7 februarie 1931), la Lugoj, orașul de care este legat compozitorul în mentalul colectiv până în ziua de astăzi, Ion Vidu rămâne o personalitate relevantă și pentru istoria învățământului românesc, în special, cel muzical. Personalitatea muzicală a compozitorului Ion Vidu se manifestă cu precădere în muzica corală românească (deopotrivă laică şi religioasă). Aceasta este prelucrată de Vidu – prin excelenţă – sub auspiciile respectului faţă de valorile tradiţionale ale poporului român, valori ce se manifestă până în contemporaneitate sub forma folclorului său dar, mai mult decât atât, reprezintă arhetipul întregii culturi pur româneşti (adică acel palier al culturii româneşti ce nu a interferat cu culturile altor popoare). La acest moment comemorativ, prezenta comunicare își propune să aducă în atenție un crâmpei de istorie a învățământului artistic românesc de la începutul secolului XX, respectiv, a dimensiunii culturale a acestuia: compozițiile pentru coruri de școlari ale profesorului Ion Vidu; importanța acestor compoziții este deosebită întrucât ele nu au fost rodul unui simplu compozitor ce s-a aplecat asupra acestui palier compozițional ci au rezultat în urma eforturilor pedagogice ale lui Vidu de a compune, pe baza necesităților concluzionate în activitatea sa didactică, un corpus de lucrări care să răspundă nevoilor elevilor români din acele timpuri. În cazul creaţiei corale religioase a compozitorului (ca unică formă de manifestare a sacrului în totalitatea creaţiei sale), prototipul (sacrul) se manifestă ca apartenenţă arhetipală la folclorul românesc prin utilizarea muzicii ortodoxe de tradiţie bizantină din Banat ca material principal de inspiraţie. Considerăm că această variantă de muzică bisericească este rezultatul unei impropieri spirituale (realizate prin dimensiunea muzicală a folclorului) a materialului muzical original bizantin şi nicidecum o formă originală, ruptă de tradiţia spirituală ortodoxă ci mai degrabă o aglutinare a sa cu forma arhetipală cea mai apropiată de sufletul românesc: folclorul său. Dimensiunea acestui palier muzical, fundamental din punct de vedere inspiraţional pentru creaţia religioasă a compozitorului, nu trebuie – datorită prezenţei elementului folcloric – să fie pusă la îndoială din perspectiva ortodoxiei spiritualităţii sale. Liturghia Sfântului Ioan Chrisostom. Terțet pentru școlari și Albumul Cântece și coruri școlare cu pricesnele, colindele sau cântecele religioase pentru copii ale acestuia ne rămân mărturie a preocupărilor didactice ale compozitorului Ion Vidu, precum și a modalităților prin care acesta a considerat de cuviință să răspundă provocărilor didactice ale vremii sale.