Pneumoniile comunitare postvirale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
296 0
SM ISO690:2012
COTOV, Tatiana, COTRUȚĂ, Ana, OPREA, Victoria. Pneumoniile comunitare postvirale. In: Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători, 21 iunie 2015, Chișinău1. Chișinău, Republica Moldova: CEP ”Medicina”, 2015, p. 192. ISBN 978-9975-3168-4-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători 2015
Conferința "-"
Chișinău1, Moldova, 21 iunie 2015

Pneumoniile comunitare postvirale

Postviral community-acquired pneumonias


Pag. 192-192

Cotov Tatiana, Cotruță Ana, Oprea Victoria
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 2 august 2021


Rezumat

Introducere. Pneumoniile comunitare (PC) postvirale continuă să fie o provocare atât în plan clinicodiagnostic, cât şi de tratament. Scopul lucrării. Elucidarea particularităților etiologice şi clinico-evolutive ale PC bacteriene postvirale. Material şi metode. Studiu retrospectiv, caz-control. Lotul caz – 25 pacienți cu PC bacteriene postvirale (vârsta medie 62,6±2,8 ani), lotul control – 25 pacienți cu PC primar bacteriene (vârsta medie 58,8±3,2 ani), examinaţi clinic, bacteriologic, radiologic. Statistica: criteriul χ2 şi t-Student. Rezultate. În PC bacteriene postvirale a predominat Staphylococcus aureus – 22,2% vs.18.5%, evoluție clinică severă înregistrată în 11.1% vs. 3.7%, hipotensiune arterială – 3.7% vs. 0%, sindrom de impregnare infecțioasă pronunțat – 100% vs. 55.5%, p<0.05, numărul de leucocite – 6.3±0.6 vs. 9.7±0.9 x 109/l, p<0.05, viteza de sedimentare a hematiilor – 28,3±2,9 vs. 32,5±3,1 mm/oră, rezoluție întârziată a infiltratului şi necesitatea administrării glucocorticosteroizilor perorali – 14,8% vs. 3,7%, p<0,05. Concluzii. (1) În etiologia PC postvirale pe prim plan s-a plasat Staphylococcus aureus. (2) În cadrul PC postvirale mai frecvent s-a înregistrat evoluție severă cu rezoluție întârziată a infiltratului, dar cu sindrom de răspuns inflamator sistemic mai slab exprimat.

Introduction. Postviral community-acquired pneumonia (CAP) continues to be a challenge both in clinical diagnosis and treatment. Objective of the study. Elucidation of the etiological, clinical and evolutionary peculiarities of bacterial postviral CAP. Material and methods. A retrospective, case-control study. Patients: 25 cases of postviral bacterial CAP (mean age 62.6±2.8 years) and 25 controls with primary bacterial CAP (mean age 58.8±3.2 years) examined clinically, bacteriologically, radiologically. Statistics: χ2 –test and t-Student. Results. In postviral bacterial CAP prevailed Staphylococcus aureus – 22.2% vs.18.5%, a severe clinical course recorded in 11.1% vs. 3.7%, arterial hypotension – 3.7% vs. 0%, a pronounced syndrome of infectious intoxication – 100% vs. 55.5%, p <0.05, the number of leukocytes – 6.3±0.6 vs. 9.7±0.9 x 109 /l, p <0.05, erythrocyte sedimentation rate – 28.3±2.9 vs. 32.5±3.1 mm/hour and delayed resolution of infiltration with the need to administer oral glucocorticosteroids in 14.8% vs. 3.7%, p<0.05. Conclusions. (1) The etiology of postviral CAP was dominated by Staphylococcus aureus. (2) In postviral CAP a severe evolution with delayed resolution of infiltration were more frequently recorded, but systemic inflammatory response syndrome was less expressed.

Cuvinte-cheie
pneumonii comunitare postvirale, evoluție severă,

postviral community-acquired pneumonias, severe evolution