Managementul prespitalicesc în traumatismul cranio-cerebral şi coma cerebrală
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
308 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-20 19:20
SM ISO690:2012
MOŞNEGUŢĂ, Maria. Managementul prespitalicesc în traumatismul cranio-cerebral şi coma cerebrală. In: Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători, 21 iunie 2015, Chișinău1. Chișinău, Republica Moldova: CEP ”Medicina”, 2015, p. 115. ISBN 978-9975-3168-4-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători 2015
Conferința "-"
Chișinău1, Moldova, 21 iunie 2015

Managementul prespitalicesc în traumatismul cranio-cerebral şi coma cerebrală

Prehospital management in cranio-cerebral trauma and cerebral coma


Pag. 115-115

Moşneguţă Maria
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 16 iulie 2021


Rezumat

Introducere. Traumatismul cranio-cerebral (TCC) ocupă locul de frunte în structura mortalităţii şi invalidizării populaţiei. Din numărul total de pacienţi cu TCC, o cifră impunătoare rămân pe viitor cu dizabilităţi fizice şi psihice. TCC este, deocamdată, insuficient studiat la etapa de prespital. Scopul lucrării: Evaluarea particularităţilor clinico-evolutive şi de management la pacienţii cu TCC la etapa de prespital. Material şi metode. Studiu prospectiv, de cohortă. Au fost analizate 700 fişe de solicitare a pacienţilor deserviţi de AMU din mun.Chişinău, pe perioada anului 2013. Fişele de solicitare incluse în studiu aveau următoarele diagnostice la etapa prespitalicească: TCC, comoţie cerebrală, contuzie crebrală, comă cerebrală. Au fost selectaţi 468 de pacienţi care au alcătuit lotul general. Lotul general a fost divizat în: lot I ‒ pacienţi cu GCS<8 şi lot II ‒ pacienţi cu GCS>8. Parametrii studiaţi au fost: starea generală, pupilele, reacţia fotomotorie, reflexele, frecvenţa respiraţiei, frecvenţa contracţiilor cardiace, tensiunea arterială. Rezultate. Lot I: stare generală foarte gravă ‒ 58,95%, anizocorie ‒ 56,06%, reacţie fotomotorie absentă ‒ 60,11%, diminuarea reflexelor ‒ 56,64%, tahipnee ‒ 19,07%, tahicardie ‒ 33,52%, HTA ‒ 32,93%. Lot II: stare generală gravitate medie ‒ 84,4%, anizocorie ‒ 0,23%, reacţie fotomotorie absentă ‒ 21,35%, diminuarea reflexelor ‒ 30,1%, tahipnee ‒ 5,04%, tahicardie ‒ 22,71%, HTA ‒ 14,11%. Concluzii. (1) Severitatea traumatismului cranio-cerebral tradusă prin scorul Glasgow este un factor de prognostic important. (2) Alterarea stării generale şi stării obiective este mai pronunţată la pacienţii cu GCS<8, comparativ cu cei la care GCS este >8.

Introduction. Cranio-cerebral trauma (CCT) is on the top place in the mortality and population invalidity structure. From the total number of patients with CCT, an imposing number remains, on the future, with physical and psychiatric disabilities. CCT is yet insufficiently studied at the prehospital step. Objective of the study. To evaluate the particularities of clinical course and management of the patients with CCT. Material and methods. A prospective, cohort study analyzed 700 request sheets of the patients served by the EMA from mun.Chişinău, in the period of 2013 year. The request sheets included in the study had the following diagnoses at the prehospital step: cranio-cerebral trauma, cerebral concussion, cerebral contusion, cerebral coma. Randomly, were selected 468 patients which formed the general lote. The general lote was divided in: I lote – patients with GCS<8 and II lote – patients with GCS>8. The studied parameters were: general state, pupils, photo-motor reaction, reflections, breathing frequency, heart rate, blood pressure. Results. I lote: very serious general state ‒ 58.95%, anisocoria ‒ 6.06%, absent photo-motor reaction ‒ 60.11%, diminishing reflexes ‒ 56.64%, tachypnea ‒ 19.07%, tachycardia ‒ 33.52%, hypertension ‒ 32.93%. II lote: general state of medium gravity ‒ 84.4%, anisocoria ‒ 0.23%, absent photo-motor reaction ‒ 21.35%, diminishing reflexes ‒ 30.1%, tachypnea ‒ 5.04%, tachycardia ‒ 22.71%, hypertension ‒ 14.11%. Conclusions. (1) The severity of cranio-cerebral trauma expressed through the Glasgow score is an important prognostic factor. (2) In the pacients with GCS<8 the general state and item condition are more impaired comparatively to the pacients with GCS>8.

Cuvinte-cheie
management prespitalicesc, traumatism cranio-cerebral,

prehospital management, cranio-cerebral trauma