Introducere. Decolarea prematură de placentă normal inserată (DPPNI) se întâlneşte în 1% din toate sarcinile şi reprezintă cauza majoră a hemoragiilor în al II-lea şi al III-lea trimestru al sarcinii, determinând nivelul înalt al morbidității şi mortalității materne şi perinatale. Etiopatogenia acestei patologii este variată, iar rezultatele cercetărilor în acest domeniu sunt controversate. Scopul lucrării. Studierea frecvenței şi factorilor de risc asociați DPPNI. Materiale şi metode. Studiul retrospectiv, transversal, a inclus 152 paciente internate cu diagnosticul decolare prematură de placentă normal inserată în IMSP SCM nr.1 (Chişinău) şi Institutul Mamei şi Copilului în perioada anilor 2010-2013. A fost determinată frecvența acestei patologii, raportată la numărul total de naşteri şi factorii de risc care au condiționat dezvoltarea acestei patologii. Rezultate. Frecvența DPPNI în ambele instituții a constituit 0,8% din numărul total de naşteri, ce se include în datele statistice raportate în alte cercetări. Au fost identificați şi calculați factorii de risc majori pentru dezvoltarea DPPNI: hipertensiunea arterială indusă sau preexistentă sarcinii (26%), sarcina multiplă (3%), cordonul ombilical scurt (0,5%), factorii mecanici (2%), ruptura prematură a membranelor pungii amniotice (5%), polihdramnionul (8%), fumatul (8%). Totodată un rol important se atribuie şi factorilor vasculari pro-şi antiangiogenici şi tulburărilor de hemostază, care solitar sau în combinație cu alți factori contribuie la dezvoltarea DPPNI. Concluzii. DPPNI se dezvoltă la gravidele care întrunesc unul sau mai mulți factori de risc enumerați. Ele necesită o monitorizare deosebită pentru a preveni complicațiile posibile.

Introduction. Abruptio placentae (AP) occurs in 1% of all pregnancies and is a major cause of bleeding in II and III trimester of pregnancy, causing high levels of maternal and perinatal morbidity and mortality. The etio-pathogeny of this pathology is varied, and the results of research are controversial. Objective of the study. Studying the frequency and risk factors associated with AP. Material and methods. The retrospective, transversal study, included 152 patients admitted with diagnosis of AP in IMSP SCM no. 1 (Chisinau) and the Mother and Child Institute in the period 2010 ‒ 2013. The frequency of this pathology was determined, based on the total births and risk factors that conditioned the development of this pathology. Results. AP frequency in both institutions was 0.8% of total births, which is similar to statistical data reported in other studies. Major risk factors for developing AP have been identified and calculated: pre-existing or pregnancy-induced hypertension (26%), multiple pregnancy (3%), short umbilical cord (0.5%), mechanical factors (2%), premature rupture of the amniotic sac membranes (5%), polihdramnios (8%), tobacco use (8%). Also important role is assigned and to vascular factors: anti and proangiogenic and to haemostatic disorders that by themselves or in combination with other risk factors contribute to the development of AP. Conclusions. AP complicates pregnancies in women who meet one or more risk factors listed above. These women should be identified as they require special monitoring to prevent possible complications.