Rezumat Cercetările efectuate în experienţe de lungă durată cu studierea diferi-tor sisteme de fertilizare a solului în asolament pe cernoziom tipic din ste-pa Bălţului au dovedit prioritatea sistemului organic de fertilizare a solului în comparaţie cu cel mineral referitor la număru şi masa rîmelor de ploaie. Importanţa rîmelor de ploaie Dintre animalele ce locuiesc în stratul de sol cel mai mare rol îl joacă rîmele de ploaie. În Roma antică se considera că acel sol e bun, la care în timpul arăturii după plug zboară cioarele şi ciugulesc rîmele. Charles Darvin în 1837 după ce a făcut cunoştinţă cu ţările tropicale a citit în socie-tatea Londoneză a geologilor darea de seamă „Despre formarea stratului de sol în urma activităţii vitale a rîmelor de ploaie”. Dumnealui presupunea că rîmele de ploaie, înghiţînd solul, îl prelucrează şi eliminîndu-l formează stratul întunecat de la suprafaţă. Pe soluri cenuşii de pădure fără irigare (pe care le putem compara cu cernoziomurile noastre carbonatice) numărul rîmelor de ploaie alcătuieşte 610-720 mii ha. În condiţii de irigare numărul lor creşte pînă la 1 mln 300 mii/ha. Mai mult de 5 mln/ha de rîme Dimo a calculat în aşa soluri sub lucernă. Astfel D-lui a stabilit că numărul de rîme este indicatorul gradului de valorificare a solului. Rîmele faforizează mărirea porozităţii solului, aeraţiei, infiltrarea apei. Nicolae Dimo a calculat pînă la 15 mln galerii a rîmelor de ploae la un ha de sol irigat. Prelucrînd solul rîmele îl elimină ca excremente de formă sferică puţin turtite, numite coprolite, care sunt acoperite cu un lac eliminat tot de rîme manifestînd o stabilitate bună. În cernoziomurile Moldovei pe peretele vertical al secţiunilor săpate se văd foarte bine aglomerările de coprolite. Din păcate nimeni nu a încercat să calculeze partea lor procentuală în componen-ţa agregatelor, dar este evident că ele constituie un procent destul de înalt, mai ales în componenţa structurii hidrostabile atît de preţioase în agricultură. Numărul de rîme în cernoziomurile Moldovei, în dependenţă de subtip, în solurile arabile oscilează de la 14 pînă la 28 de bucăţi/m2, iar pe sol înţelenit (cernoziomuri xerofite de pădure) 104 bucăţi/m2 sau 1400000/ha ceea ce alcătuieşte o jumătate din totalul de nevertebrate. Tabelul 1tabelMateriale şi metodica Cercetările s-au efectuat în staţionarul de lungă durată nr. 2, echipa „Chimia solului” a ICCC „Selecţia”, fondat în anul 1971 pe cernoziom ti-pic, moderat gros, argilo-lutos pe argilă cu grosimea orizontului de humus 92 cm. Adîncimea efervescenţei carbonaţilor – 65 cm. Indicii agrochimici ai solului sunt următorii:conţinutul substanţei organice a solului în stratul 0-20 cm este de 4,65%, 20-40 cm – 4,12%, 40-60 cm -2,73%; valoarea pHH2O – 6,6-7,1, pHKCl – circa 6,2; Conţinutul rezervelor totale de N – 0,24-0,26%; P – 0,12-0,13%; K – 1,20-1,40%. Determinarea indicilor agrofizici a solului s-a efectuat În veriga asola-mentului „borceag – grîu de toamnă – sfeclă de zahăr” pe 4 variante a expe-rienţei:I. Naturală – martor neîngrăşat; II. Minerală – NPK (130 kg s.a./ha); III. Organo-minerală–NPK (130 kg s.a./ha)+gunoi de grajd (15t/ha); IV. Organică – gunoi de grajd (15t/ha). Rîmele de ploaie s-au determinat pe parcele cu dimensiunea 30/30/30 cm. Solul se sapă cu hîrleţul cu respectarea dimensiunilor date, se fragmentează, apoi se colectează toate rîmele de ploaie, se numără, se amplasează în săculeţe pentru a determina masa lor. Prezentarea rezultatelor În urma colectării probelor de pe parcele în cele 4 sisteme de fertilizare s-au obţinut următoarele rezultate: Tabelul 2 Rezultatul determinării rîmelor de ploaie la diferite variante de fertilizare, 2005tabelRezultatele sînt vizualizate în figura de mai jos.figuraFig. 1 Numărul şi masa rîmelor de ploaie în dependenţă de fertilizare,(mii buc./ha, kg/ha)