Alcoolul etilic avînd actualmente utilizare industrială şi medicală, este totodată şi un produs biochimic intermediar uman. Din metabolismul alcoolului se evidenţiază eliminarea în formă neschimbată cu rata de 10% şi oxidarea lui în proporţie de 90% în ficat, rinichi şi plămîni. Farmacodinamia SNC şi SNP include perturbarea percepţiei senzoriale, micşorarea capacităţii de analiză a informaţiei inclusiv cu dereglare de coordonare motorie. Scopul studiului constă în determinarea efectelor exacte ale alcoolului etilic asupra SNC precum şi a altor sisteme de organe de importanţă vitală, analizarea efectului de dezorganizare structurală a celulelor neuronale în cazul intoxicaţiei acute cu alcool şi determinarea spectrului biochimic de modificări survenite în serul sangvin al subiecţilor cercetaţi. Materialul biologic l-au format 12 şobolani rasă Wistar, 2 - grupul de control, 10 încadraţi în lotul experimental, avînd toţi masa de 180±10g, vîrsta de 8 luni şi fiind în inaniţie de 16h. S-a folosit alcool etilic de 40%, în volum de 4 ml în 2 prize, introdus per os prin intubaţie orală, timpul de expunere constituind 60min. Conform observaţiilor de atitudine rezultatele au arătat că 4 subiecţi au intrat în faza de excitaţie-confuzie, demonstrînd hipekinezie şi hiporeflexie, 5 subiecţi au ajuns la faza de stupor, cu hipokinezie şi hiporeflexie, dar fără sindrom convulsiv, 1 subiect a decedat. Conform criteriilor fiziopatologice, acţiunea farmacologică a alcoolului se încadreaza în grupul de M-colinomimetici, în argumentare fiind înregistrarea hipotermiei instalate (iniţial 38,2ºC cu Δt≈1,1ºC±0,3), depistarea bradicardiei prin efectuarea cardiogramei, vizualizarea dilatării arteriolelor prin studiu microcirculator şi examinarea secreţiei glandelor exocrine pe exemplul celor nazale şi salivare. Aspectele morfologice generale ale ţ. nervos se descriu prin edem pericelular şi perivascular, microtromboză vasculară şi stază venoasă. Neuronii s-au depistat cu formă iregulată, hipercromativitate, vacuolizarea şi marginalizarea nucleului, fiind afectate şi celulele ependimale şi gliale. Rezultatele analizelor biochimice au ilustrat modificarea activităţii enzimatice (în U/l) ale LDH (grup control I 38,6±4,4; grup alcool II 459,5±10,2), PCE (grup I: 444,3±8,1; grup II: 224,3±2,5) şi GGTP (grup I: 9,6±1,1; grup II: 19,7±2,0). În concluzie relevăm că alcoolul se comportă ca un M-colinomemitic, cauzează dereglări vasculare şi celulare importante, cu modificarea esenţială a parametrilor biochimici serici de examinaţi.