Ulcer perforat
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
387 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-04 22:32
SM ISO690:2012
ORIOL, Alina, ŞOR, Elina. Ulcer perforat. In: International Conference of Young Researchers , 11 noiembrie 2011, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2011, Ediția 9, p. 43. ISBN 978-9975-4224-7-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 9, 2011
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 11 noiembrie 2011

Ulcer perforat


Pag. 43-43

Oriol Alina, Şor Elina
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 18 mai 2021


Rezumat

Boala ulceroasă este o suferinţă polietiologică, cu patogenie multifactorială. Diferite cauze pot determina evoluţia unui ulcer cu substrat morfologic identic. Concepţie modernă despre evoluţia bolii ulceroase consider important întregul ansamblu de perturbări în mecanismele nervoase, hormonale şi locale de reglare a funcţiilor şi troficităţii stomacului şi duodenului [3]. Ulcerul gastric sau duodenal este o leziune a mucoasei gastrice sau duodenale caracterizată prin pierdere circumscrisă de substanţă, care interesează de obicei peretele gastric sau duodenal în adâncime, depăşind muscularis mucosae. Leziunea evoluează în profunzime, având caracter penetrant variabil şi putând cuprinde uneori celelalte straturi anatomice ale peretelui gastroduodenal, inclusiv seroasa [1]. Viziunea contemporană asupra etiopatogenezei bolii ulceroase este rezultatul cercetărilor savanţilor din întreaga lume. Frecvenţa bolii: 400 – 500 bolnavi la 100.000 locuituri. Ulcerul duodenal este mai des decât cel gastric 12,5:1. În 70-80% apare până la 40 ani, mai des se întâlneşte la bărbaţi decât la femei de la 3:1 până la 10:1 [3]. Cea mai acută şi mai frecventă complicaţie al bolii ulceroase este perforaţia ulcerului gastroduodenal ce survine ca urmare a perforaţiei ulcerului prin toate tunicile care alcătuiesc peretele organului respectiv. Ulcerul perforat complică evoluţia bolii ulceroase în 2-10 % din cazuri şi determină o mortalitate globală de 3-14%, depăşind 30% la pacienţii vîrstnici [2]. Apariţia perforaţiei şi peritonitei reprezintă o urgenţă chirurgicală iar tratamentul chirurgical trebuie aplicat rapid (aspiraţia gastrică continuă, însotită de administrarea unor antibiotice cu spectru larg şi de rehidratare parenterală nu constituie decat un tratament de aşteptare, ce trebuie făcut sub supraveghere medico-chirurgicală foarte riguroasă). Tratamentul chirurgical al ulcerului perforat în general are ca obiective sutura perforaţiei, posibilă în majoritatea situaţiilor şi tratamentul peritonitei, urmat obligatoriu de terapie farmacologică complexă şi completă. Sutura laparoscopică a ulcerului perforat este recomandată ca terapie de elecţie la pacienţii tineri, sub 50 de ani, fără tare majore asociate, în primele 12-24 ore de la debut (peritonita chimică). Avantajele majore ale abordului laparoscopic sunt diagnostic cert în cazuri echivoce, reducerea complicaţiilor parietale, scăderea perioadei de spitalizare şi recuperare, la care se adaugă beneficiile comune tuturor intervenţiilor laparoscopice – reducerea durerii postoperatorii, rezultat cosmetic deosebit, reinserţie socio-profesională rapidă. Cura laparoscopica a perforaţiei ulcerului duodenal este perfect fezabilă, reproductibilă şi sigură, atunci cînd se respectă criteriile de selecţie şi poate fi pusă în practică cu echipamentul laparoscopic de bază. În urgenţă, laparoscopia ca metodă diagnostică şi terapeutică nu mai reprezintă un lux, ci o necesitate, sutura laparoscopică a ulcerului perforat intrînd în arsenalul tehnicilor laparoscopice ale chirurgului generalist.

Cuvinte-cheie
ulcer, gastric, duodenal, perforaţia, laparascopia