Apariţia satelor este legată de favorabilitatea cadrului natural. Aşezările reprezintă creaţii umane durate de-a lungul timpului în diverse condiţii social-economice, în procesul neîntrerupt de valorificare a spaţiului geografic [1]. Caracteristica antropică esenţială a peisajului rural este reprezentată de aşezările omeneşti, ele sunt marcate strict de modul în care locuitorii exploatează resursele mediului în care trăiesc (pentru a-şi asigura mijloacele de trai şi o evoluţie în sensul creşterii prosperităţii materiale şi spirituale) [3]. Actualitatea temei este dată de viteza de schimbare a peisajelor existente, ceea ce duce la dezechilibru atât în natură, cât şi în cadrul comunităţilor. Bazinul râului Ichel este caracterizat printr-o mare diversitate de peisaje şi o densitate mare a aşezărilor rurale. Bazinul râului Ichel, prin poziţia sa favorabilă şi prin calităţile sale naturale, deţine un potenţial destul de favorabil pentru populaţie. Pe o suprafaţă de 814 km2 se regăsesc 57 de localităţi, unei localităţi revenindu-i în medie 14 km2, în timp ce media pe republică este de cca 20 km2 per localitate. Realizând o analiză a principalelor tipuri de peisaje existente în cadrul bazinului r. Ichel, observăm în diagrama alăturată predominarea plantaţiilor – 48%, cea mai mică pondere o deţin lacurile şi construcţiile – ambele cu 1%. Dezvoltarea terenurilor arabile obţinute prin îndepărtarea vegetaţiei naturale a atras din cele mai vechi timpuri populaţia [3]. Astfel observăm în Fig.2 o mare concentrare a localităţilor în văile râurilor (Hîrbovăţ, Frumoasa, Ţigăneşti, Codreanca etc.) şi pe interfluvii (Dereneu, Hogineşti, Palanca, Bravicea etc.), suprafeţe care au permis valorificarea terenurilor existente şi transformarea acestora în plantaţii sau terenuri arabile. Suprafeţele împădurite au constituit un impediment în amplasarea localităţilor, motiv pentru care acestea se întâlnesc doar la periferiile aşezărilor. În cadrul bazinului, peisajele au influenţat şi fizionomia vetrelor localităţilor. În luncile râurilor pot fi puternic dispersate, cu case complet dispersate, izolate în interiorul proprietăţii private sau sub formă de crânguri, mărturie a unui proces continuu de defrişare a pădurilor sau de disociere a marilor proprietari de pământ [2].figureFig.1. Ponderea peisajelor în cadrul bazinului r. Ichel Sursa: Elaborată de autorfigureFig.2. Principalele tipuri de peisaje şi vetrele localităţilor din bazinul r. Ichel Sursa: Elaborată de autor În cadrul bazinului se observă o dispersie a vetrelor localităţilor din cauza terenului accidentat, din care cauză în multe localităţi se observă predominarea terenurilor arabile în centru localităţii şi dispunerea caselor în formă de amfiteatru (Curtoaia, Grebleşti, Drăguşeni etc.). În condiţiile actuale de schimbare continuă a suprafeţelor peisajelor, putem menţiona importanţa majoră a studiului impactului acestora asupra aşezărilor rurale şi, respectiv, asupra situaţiei socio-economice în general. Soluţia optimă ar fi elaborarea strategiilor de păstrare şi protecţie a peisajelor existente, ceea ce ar diminua dezechilibrele existente în natură.