În doctrina penală recentă a fost introdusă o nouă cauză a liberării de pedeapsa penală a inculpatului în cazul în care acesta exprimă bunăvoinţă şi depune întregul efort întru eliminarea consecinţelor nefaste ale faptei sale. O adevărată reformă penală motivată atât de fenomenul suprasolicitării instituţiilor penitenciare, cât şi de oferirea unei oportunităţi infractorului de a-şi reface viaţa, aducând o contribuţie pozitivă societăţii. Toate aceste premise riscă să producă nu doar o adevărată revoluţie în contextul legislaţiei penale, dar şi să creeze polemici şi dezbateri politice în societatea civilă.

A new concept was introduced in the recent criminal doctrine, which concludes that defendants that willingly offer to put in all the effort it takes to repair the adverse consequences of their acts should have their criminal punishments eliminated. This criminal reform is motivated both by the phenomenon of overcrowded penitentiary institutions and by the intention of offering defendants an opportunity to restore their lives and to contribute positively to society. These premises risk producing not only a true revolution in the context of criminal law but also political debates in civil society.